Atragatoarea Balvanyos

Turismul balnear pare in cel mai mare declin din ultimul sfert de veac, desi reprezinta o alternativa pentru sanatate. El se adreseaza nu numai celor cu probleme de sanatate, ci, tot mai mult, celor activi, prinsi in vartejul agitat al vietii. Stresul si activitatile cotidiene epuizeaza organismul. Pentru refacerea acestuia, combaterea stresului si mentinerea unui tonus pozitiv, practicarea unui turism de prevenire a bolilor si de refacere a organismului in statiuni balneoclimaterice este nu doar o recomandare, ci si o necesitate. Romania dispune de un bogat potential balneoturistic, localizat pe intreg teritoriul tarii, 40 la suta din resursele balneare ale Europei, din apele minerale ale batranului continent, se gasesc la noi in tara.
    Vacanta intr-un peisaj atragator
    Vara 2007 pare mai calda ca anterioarele si nevoia de a petrece vacanta in peisajul atragator al muntilor din imprejurimi si oferirea de posibilitati excelente pentru tratamente, odihna, recreere, drumetii de neuitat si parcticarea sporturilor de iarna, toate sunt rezolvate aici, la Balvanyos, statiune balneo­climaterica permanenta. Va invitam, stimati cititori, pe versantul sudic al muntilor Bodoc, in curbura Carpatilor, la o altitudine in jur de 900 metri, in statiunea aflata la 10 km de Lacul vulcanic Sf.Ana, la 80 km de Brasov si doar la patru kilometri de cea mai mare grota sulfatata din Europa. Datorita calitatilor terapeutice ale nume­roaselor izvoare minerale si emanatiilor post vulcanice prezentate sub forma de mofete, dar si rocilor vulcanice si sedimentare din sol, emanatiilor de bioxid de carbon si de hidrogen sulfurat ce au favorizat aparitia mai multor izvoare de apa minerala, statiu­nea este atragatoare. Multumita compozitiei lor chimice, cele de mai sus sunt remarcabile in cure de baut, in tratamentele afectiunilor stomacale si intestinale, folosite in baile uscate cu gaz, adica in mofete, toate do­vedindu-se factori curativi naturali pentru suferinzii de afectiuni de cord si boli ale sistemului vascular. Aici, atat apa, cat si gazul au radioactivitate naturala relativ mare.
    Raiul turistilor romani
    Linistea, aerul ozonat si bogat in ioni negativi, transforma statiunea intr-un Rai al turistilor care prefera concediul linistit la munte. Baile Balvanyos de astazi s-au format din contopirea a trei colonii de bai care au functionat odinioara. Cea mai veche este cea care se situeaza in Pasul Balvanyos, Pucioasa din Turia (cuvantul „pucios” se refera la mirosul urat al hidrogenului sulfurat), deoarece in Pestera Pucioasa din Turia s-au acumulat gaze terapeutice, pe peretele careia se gasesc picaturi de „vitriol”, care au fost si sunt si azi folosite de oameni pentru tamaduire si vindecare. Aici se pot trata cu bune rezultate afectiunile cardiovasculare, cele asociate, iar grota sulfatata si mofetele sunt folosite ca viagra naturala a statiunii. Dintre tipurile de proceduri amintim electroterapia, hidroterapia, termoterapia si baile carbogazoase. Drept contraindicatii mentionam bolile contagioase, cele venerice, tumorile maligne, bolile psihice, sarcina normala peste 3 luni. Proprietatile curative ale apelor minerale de la Balvanyos sunt recunoscute de timpuriu. Exploatarea lor din punct de vedere balneologic a inceput in 1938 cand s-a dat in folosinta hotelul. In urma operatiunilor de modernizare din 1994 la nivelul standardelor internationale, hotelul opereaza sub brandul Western. Se poate ajunge aici, fie feroviar, gara Tusnad fiind pe linia Bucuresti-Baia Mare, dupa care transport auto, fie rutier pe ruta folosita si de noi, Bacau-Tg.Secuiesc, ramificatie spre Balvanyos, la 24 km.
    Atractii pentru turisti
    Mai intai este vorba de Cetatea Balvanyos, una dintre cele mai vechi ale regiunii, unde se aflau odinioara, pe vremea Sfantului Stefan, templele paganilor. Cu ocazia sapaturilor arheologice, aici s-au gasit margele din vremea romanilor, dar si sulite de fier, chei vechi, ceramica medievala. Se crede ca a fost construita in secolele XI-XII. Turnul vechi din mijloc este cel mai vechi turn. Din punct de vedere structural este incadrat in clasa cetatilor cu turn interior si cu pereti de baza neregulati. Luandu-se dupa o scrisoare a regelui Sigismund, datata in anul 1402, Apor Peter sustine ca cetatea a fost construita in secolul XI, pe timpul domniei regelui Sfantul Stefan (1000-1038). Dupa el, peretele interior ar fi fost construit pe timpul lui Bela IV, in 1235, iar cel exterior pe timpul domniei lui Ladislau IV, intre 1272 si 1290. Sigur este faptul ca in secolul XIV era deja proprietatea familiei Apor si se crede ca a fost un dar din partea regelui. Ceramica gasita aici dateaza dinaintea secolului XVIII. Se presupune, deci, ca in acest secol cetatea era deja nelocuita. Pentru a ajunge la ruinele cetatii se urmeaza drumul pana ajungeti la Varful Mijlociu, apoi drumul Cetatii, marcat cu puncte galbene, fiind nevoie de o ora de mers. Mai exista si alte puncte de atractie pentru turisti. Ca exemplu pot fi mentionate asa-zisele „pesteri” adancite in blocurile vulcanice ale dealului Pucioasa. In cele mai multe cazuri sunt rezultatele muncii oamenilor, pentru ca au fost scorburi ale minelor sulfurice. Chiar si in anii 1848-1849, pe timpul revolutiei, de aici s-au extras materialele necesare fabricatiei prafului de pusca. Cea mai mare pestera este Pucioasa din Turia, cu o lungime de 14 m, care este recunoscuta in literatura geografica si balneologica. Poate fi numita, de asemenea, cea mai mare mofeta naturala din Europa si cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon, depasind cea mai renumita pestera a vestului, pestera Cainelui din Napoli. Se situeaza la 1052 m altitudine in coasta dealului Pucioasa. Picaturile putin sulfurice-vitriolice au fost folosite de sute de ani pentru tratamentul afectiunilor la ochi. A ajunge sub nivelul gazului din pestera inseamna moarte sigura. Ca factor curativ natural este insa foarte eficient. In coasta dealului Pucioasa se regasesc mai multe scorburi cu emanatii de gaze: pestera Ursului, pestera Timsos, de o proportie mai mare fiind pestera Gyilkos. In apropierea acesteia din urma se situeaza asa-zisul Madartemeto-Cimitirul Pasarilor, de fapt o galerie a unei mine sulfurice care s-a surpat si unde s-a acumulat bioxidul de carbon. Intre dealul Pucioasei si Varful Mijlociu se gaseste o alta curiozitate a imprejurimii: Buffogo. Aceasta este o mlastina de un hectar, bogata in izvoare de apa acra si unde cresc plante foarte rare. In vechile piscine azi straluceste apa minerala, si se poate auzi cum izvoraste si se poate simti mirosul caracteristic gazului vulcanic. In aceasta zona, azi ocrotita, creste Eriophorum angustifolum, Drosera rotundifolia, Andromeda polifolia, Empetrum nigrum, Ligularia sibirica, iar in scoarta groasa de turba se gasesc cateva specii rare de muschi, cum ar fi muschiul Helodium lanatum, cu originele in Europa de Vest, care in aceasta zona are aparitia cea mai estica din Europa.
    Destinatii tentante
    Lacul Sf. Ana, aflat la 13 km de statiune, este unicul de origine vulcanica din Romania, are un diametru de peste 500 de metri si o adancime maxima de 7 metri. Suprafata lacului este de circa 195.280 mp si are un volum de apa de aproximativ 786.360 metri cubi. Forma lacului este asemanatoare unui sevalet, cu o apa aproape distilata, extrem de curata, Sf. Ana fiind poate cel mai curat lac din lume. La inceputul secolului s-a colonizat o specie de somn pitic. Malul lacului este un loc ideal pentru recreere, pentru scaldat in perioadele mai calde ale anului. Lacul este considerat rezervatie naturala, parcarea pe mal fiind interzisa. Aici se afla o capela romano-catolica, purtand hramul Sfintei Ana. Zona, inclusiv Tinovul Mohos din craterul vulcanic vecin, cu numeroase raritati botanice de pe vremea glaciatiunii, precum roua cerului – o planta carnivora, este legata cu poteci turistice marcate de statiunea Tusnad Bai, respectiv cu Baile Balvanyos. Un lac de agrement intre munti este lacul Padureni, cu o suprafata de 86 ha, situat la 45 km de Brasov si 15 de la Sf. Gheorghe. Aparte este pensiunea Dalnic, cea de la un kilometru de satul natal al lui Gheorghe Doja, unde sunt posibilitati de calarie cu cai de rasa lipitani. Avem si satul Bixad, la 15 km de Baile Balvanyos, de unde pornesc poteci turistice marcate care ne conduc la cetatea Vapa pe langa Olt, aruncata in aer impreuna cu varful dealului de o cariera de piatra care functiona acolo. Punctul de atractie pentru turisti este Likas-ko (Piatra Gaurita), in Valea Oltului. Zona Bixadului este foarte bogata in izvoare de apa minerala. Putem gusta apa minerala din Izvorul Seike-Szejke situat la km.18 pe drumul care vine dinspre Targu Secuiesc, iar la km.20 pe acelasi drum se gaseste Izvorul Transilvania. Pe partea Baii Transilvania, langa drumul care merge spre Cetatea Balvanyos este faimosul si vechiul izvor Ibolya/Viorele. Langa el, in sezonul cald, functioneaza un strand cu apa minerala rece. In zona Baii Csiszar este recunoscuta apa izvorului Iordan. Aici putem ajunge daca urmam marcajul cu cruce albastra care porneste din centrul coloniei de bai. Izvorul se afla in valea paraului Csiszar. Langa drumul artificial, la km.22,4, daca urmam marcajul cu triunghiul rosu, ajungem la Szemviz (Apa de Ochi), care se foloseste in terapeutica populara, iar apoi la un bazin cu apa violeta stralucitoare, in care s-a gasit acid sulfuric. Acest fapt este o curiozitate pe plan mondial si este aproape unic, deoarece apa minerala de acest fel s-a constatat numai in valea Rio Grande si pe insula Iava. In imprejurime emanatiile de bioxid de carbon sunt atat de bogate, incat in unele parti lipseste vegetatia. Valea care porneste de la sus-numitele bai este numita Valea Mortii de catre locuitorii acestei zone. Ca obiective importante amintim Muzeul Secuiesc de la Targu Secuiesc, Portile cioplite de la Muzeul satului din Cernat, Muzeul National Secuiesc de la Sf.Gheorghe, sau la Chiurus – satul natal al lui Korosi Csoma Sandor, Zagon – satul natal al lui Mikes Kelemen, Marcusa – satul natal al lui Barabas Miklos, dar si la rezervatia naturala Reci, la tabara de sculptura in lemn de la Arcus. In final va invit sa gustati cateva specialitati gastronomice exceptionale: supa de chimen, papricas, gulas, musaca, pogaci, supa de varza alba cu smantana, ciupercile umplute si, nu in ultimul rand, kurtocscolacs.