Autostrada Panamericana

Din Alaska in Tara de Foc, cea mai lunga sosea din lume Un drum inedit, care leaga cele doua cercuri polare, ce are 25.777 km in lungime, pleaca din Alaska (Nord), din localitatea Fairbanks, pentru a ajunge la punctul terminus, Ushuaia (Argentina), la Sud

Din Alaska in Tara de Foc, cea mai lunga sosea din lume . Un drum inedit, care leaga cele doua cercuri polare, ce are 25.777 km in lungime, pleaca din Alaska (Nord), din localitatea Fairbanks, pentru a ajunge la punctul terminus, Ushuaia (Argentina), la Sud, si strabate cele doua Americi, urmand coasta Pacificului. Este cea mai lunga cale rutiera ­de pe intreg mapamondul.        De 75 de ani!        Ideea construirii unui drum care sa strabata cele doua continente americane s-a nascut in anul 1889, cu ocazia Congresului Panamerican, dar la acea vreme nu se dispunea de fonduri si de forta de munca suficiente, asa ca a fost nevoie ca demararea lucrarilor sa fie amanata cu cateva zeci de ani. Si totusi, in anul 1923, cu ocazia celui de-al cincilea Congres International al Statelor Americane, s-a ajuns la un acord privind contributia fiecarui stat la construirea unei mega-magistrale rutiere. Bineinteles, SUA a avut cea mai mare contributie, participand financiar cu 60%, restul revenind celorlalte state, prin care avea sa treaca soseaua (Mexic, Canada, Honduras, Panama, Ecuador, Peru, Chile, Argentina). De fapt, o infrastructura exista, in fiecare stat, astfel incat s-a trecut doar la modernizarea celei existente si, bineinteles, la extinderea ei. Si astfel, in mai putin de sapte ani, au fost realizate aceste conexiuni, iar cu timpul au fost facute si extensii, cum ar fi: Transamazonia sau Santiago de Chile-Montevideo (Uruguay), precum si altele ce leaga soseaua de vestul SUA si al Canadei cu estul acestor state. Cu tot cu extensii, se ajunge la 48.000 km de drum!        Clima Terrei, simtita de pe sosea        Legand cele doua zone polare ale planetei, drumul da posibilitatea celui care il strabate sa ia cunostinta cu toate zonele de clima existente, pe latitudine: de la clima subpolara, apoi de la temperata la cea tropicala umeda si uscata sau ecuatoriala. De asemenea, este vizibila si clasarea climei pe zone altitudinale, de la cea de campie, desert sau pampas pana la climatul alpin, drumul strabatand variate forme de relief. Cu aceasta ocazie, calatorul mai poate sa se confrunte cu o multitudine de ecosisteme, si habitaturi: de tundra, prerie si pampas, jungla sau flora si fauna de desert si alpina.        Repere nord-americane        Din punct de vedere antropologic, acest drum intretaie mai multe tipuri de culturi si civilizatii existente in cele doua Americi. Din totalul lungimii drumului nu pot fi considerati 87 km, care acopera zona Canalului Panama, iar portiunea dintre statul Panama si Columbia este neterminata (cca 400 km). Din Alaska, de la Fairbanks, soseaua strabate, pe primele sute de kilometri, uriasele paduri canadiene, dupa care intra in Statele Unite pe la Seatle, urmand coasta Pacificului, apoi trece prin metropolele San Francisco si Los Angeles. Urmeaza o traversare a Muntilor Stancosi spre est si drumul continua prin Mexic si America Centrala, infatisand peisaje de poveste.        Sudul, cu un farmec aparte        Chiar daca gradul de civilizatie existent este mai redus, soseaua de pe continentul sud-american da o nota aparte, adica de istorie si mister. Pana la Santiago de Chile, drumul tine lantul muntos al Anzilor, prin Columbia, Peru si Chile, unde vestigiile intalnite par sa contrazica istoria. De la Santiago, prin pampasul argentinian se ajunge la Buenos Aires, de unde dupa alti 3.000 km spre sud, vine punctul terminus Ushuaia, din Tara de Foc. Soseaua Panamericana se ramifica pe partea sudica spre Montevideo (Uruguay), iar din Peru prin jungla amazoniana, pe Transamazonia de 5.500 km lungime.        Rentabilitate buna        Aceasta cale rutiera a fost bine gandita, ea slujind din plin atat intereselor economice, cat si, mai ales, celor turistice. Din acest ultim punct de vedere, cei mai multi turisti tranziteaza Statele Unite, Mexicul sau Peru. Cea mai slaba afluenta este pe portiunea canadiana (e drept, nu prea prietenoasa in ceea ce priveste relieful) si pe cea argentiniana.