Baile Govora, dusmanul afectiunilor respiratorii si reumatismale

Turismul balnear pare in cel mai mare declin din ultimul sfert de veac, desi reprezinta o alternativa pentru sanatate. El se adreseaza nu numai celor cu probleme de sanatate, ci, tot mai mult, celor activi, prinsi in vartejul agitat al vietii. Stresul si activitatile cotidiene epuizeaza organismul. Pentru refacerea acestuia, combaterea stresului si mentinerea unui tonus pozitiv, practicarea unui turism de prevenire a bolilor si de refacere a organismului in statiuni balneoclimaterice este nu doar o recomandare, ci si o necesitate.
    Romania dispune de un bogat potential balneoturistic, localizat pe intreg teritoriul tarii, 40 la suta din resursele balneare ale Europei, din apele minerale ale batranului continent, se gasesc la noi in tara.
   
    Orasul plin de trandafiri
   
    Govora m-a surprins, pentru ca asteptam sa fie un pic mai mare. Pare incremenita in timp. Oamenii care vin la bai, se spune ca sunt batrani. Dar Govora are niste peisaje splendide si ape galbene si aer pe care il tragi in plamani fara sa te ineci. Si un parc dragut, cu elemente de „mobilier”, pe care nu prea le mai gasesti la noi si un spital parasit, o adevarata nebunie. Una peste alta, e bine la Govora ca mai auzi linistea. Dealul din parc e minunat ca sa-l urci, iar Palace-ul este grandios in vremurile lui. Tot orasul pare plin de trandafiri. Tarziu am invatat ca „la munte” nu inseamna doar Sinaia , Predeal si, eventual, Brasov.
   
    Istoricul eficientei terapeutice
   
    Istoricul statiunii Baile Govora este legat de numele a doua personalitati, fostul prim-ministru I.C. Bratianu si generalul dr. N. Popescu Zorileanu, care in urma cu 120 de ani au pus bazele acestui asezamant profilat pe tratarea afectiunilor cailor respiratorii si reumatismale. Numele statiunii si istoricul ei se leaga de cel al Manastirii Govora, situata pe meleaguri valcene in localitatea Govora Sat. Inceputul descoperirii apelor minerale a fost facuta de localnici in vara anului 1876, mai precis de taranul Gheorghe Ciurea care sapase un put si a constatat ca iese apa care arde (denumire a petrolului grizu) si apa sarata, aceasta neputand fi folosita ca apa de baut. I.C. Bratianu a aflat despre efectele apelor minerale descoperite aici, solicitand generalului Popescu Zorileanu sa efectueze analiza lor. Se incepe exploatarea izvoarelor in 1879, tratamentul facandu-se un timp in copai (cazi din lemn) amenajate la manastirea Govora in chilii. Apa de la aceste izvoare era dusa cu sacalele, niste butoaie mari puse in care trase de animale. In 1884, A.Bernard, seful laboratorului de chimie al Universitatii Bucuresti, face respectivele analize constatand ca acestea contin multa sare si iod, apele fiind apoi reanalizate de inginerul Anghel Saligny, care a hotarat eficienta lor terapeutica. Un an mai inainte, la initiativa lui Bratianu, prin intermediul unor schimburi de terenuri, statul devine proprietarul acestor zacaminte minerale si in urma studiilor preliminare se incepe amenajarea viitoarelor locatii balneocli­materice. Dr. Zorileanu initiaza primele lucrari balneare la Govora, proiectul general fiind incredintat inginerului Bochet, un specialist francez cu renume mondial. In 1887 au inceput lucrarile de captare a izvoarelor de la Govora si s-a construit un stabiliment de bai cu 29 de cabine si doua bazine. Statiunea a inceput sa se dezvolte continuu, fiind concesionata in 1910 de la societatea particulara Govora-Calimanesti. Primul pavilion de tratament ridicat in 1911-1914 este hotelul Palace cu 240 camere, urmat de Pavilionul Central de Bai, Cazinoul, pentru ca in 1938 sa se construiasca hotelul Balneara, actualul Hotel Parc. Dupa statisticile intocmite de generalul dr. Zorileanu, a reiesit ca pana in 1904 au urmat cura la Baile Govora 18.900 suferinzi, din care 69 la suta s-au vindecat. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, activitatea statiunii a incetat, subsolurile fiind folosite pentru depozitarea unor tezaure sau alte valori ce trebuiau ferite din calea ocupantilor.
   
    Locul unde se inchiriaza soarele cu ora
   
    Numele de „Govora” vine din dialectul traco-dac si inseamna „adancitura”. Se poate ajunge la statiune folosind DN Rm.Valcea-Horezu-Tg.Jiu. Statiunea este situata la o distanta de 20 km de Rm. Valcea, pe o deviatie a soselei catre Horezu si Tg.Jiu, intr-o zona de un farmec aparte, cu dealuri impadurite cu fag, brad, stejar, molid si salcam. Vegetatia naturala da pitorescul si nota de particularitate a statiunii, ceea ce face sa fie cautata tot timpul anului. Temperaturile inregistrate la orele 14.00 sunt pozitive tot timpul anului. Statiunea este renumita pentru varietatea si caracterul terapeutic al proprietatilor apelor bogate in clor, sodiu, iod, brom, sulf (pentru cure externe) si cele hipotonice bogate in magneziu, calciu, putin sulf (pentru cure interne). Namolul mineral este extras din localitate si namolul sapropelic fosil este adus de la Ocnele Mari. Statiunea este recomandata in tratamentul bolilor respiratorii (astm bronsic, bronsite cronice, enfizem pulmonar, pneumopatii microbiene sau virale, rinite, sinuzite, faringite), bolilor degenerative si reumatice articulare, ca si in tratamentul disfunctiilor neurologice periferice si centrale si a unor disfunctionalitati post-traumatice si boli asociate. Complexele balneologice moderne sunt utilate cu facilitati pentru bai cu ape minerale iodate si sulfuroase, aplicatii cu namol cald, pneumoterapii, electroterapii, chinoterapii, tratamente cu produse apicole. Exista si un sanatoriu pentru boli reumatice si respiratorii pentru copii. Anual, statiunea, in care se afirma ca soarele se poate inchiria cu ora, poate primi peste 1400 de turisti pe serie in tot timpul anului, din baza de agrement nelipsind terenurile de fotbal si tenis, sala de spectacole, discoteci si baruri.
   
    Atractii turistice
   
    In satul Francesti, la sud de Govora, se afla o biserica numita „Biserica dintr-un lemn“, fondata de domnitorul Matei Basarab intre 1635-1636, cu icoana facatoare de minuni a Fecioarei Maria. Mai sunt in preajma manastirile Bistrita – construita in 1491 de boierii Craioveni si aflata in satul cu acelasi nume, Cotmeana, Horezu – ridi­cata in 1693 si inclusa in Patri­moniul UNESCO in 1995, cea mai rafinata constructie de arhitectura roma­neasca, facuta de catre domnitorul Constantin Brancoveanu, Amota – ctitorita in 1663 de domnitorul Matei Basarab si aflata in Costesti, Turnu – ridicata de Mitropolitul Varlaam in 1676, Stanisoara, Cornetu – unde este pictura originala in fresca si Surpatele. Daca timpul permite, poti trage o fuga la ruinele castrului roman Pons Vetus de la Caineni, la Pestera Polovragi, la Complexul Muzeal Maldaresti, sau pe Defileul Oltului Turnu Rosu-Cozia, cel mai lung din tara, avand 47 de kilometri. Daca te intereseaza artizanatul, ai de unde alege: olarit in centrele de la Horezu, la Vadesti unde admiri oalele de lut ars, cu fond alb, decorate cu smalt verde si motive zoomorfe sau poti incerca fluierele imbracate in alama confectionate de mesterii renumiti din Vaideeni.
   
    Gastronomie olteneasca
   
    Ca specialitati gastronomice din zona, va recomand preparatele specifice bucatariei oltenesti, de la ciorba de praz, supa cu galuste de branza, prazul cu masline, la gutuile cu piept de pui, limba rasol cu legume si hrean, rosiile umplute cu carne sau numai cu orez si, nu in ultimul rand, delicioasa tochitura olteneasca.