Baile Olanesti

Izvoarele de aur Turismul balnear pare in cel mai mare declin din ultimul sfert de veac, desi reprezinta o alternativa pentru sanatate. El se adreseaza nu numai celor cu probleme de sanatate, ci, tot mai mult, celor activi, prinsi in vartejul agitat al vietii. Stresul si activitatile cotidiene epuizeaza organismul. Romania dispune de un bogat potential balneoturistic, localizat pe intreg teritoriul tarii, 40 la suta din resursele balneareale Europei, din apele minerale ale batranului continent, se gasesc la noi in tara.Singurul loc din Romania unde se intalnesc factorul climatic si cel hidromineral Inainte de a pleca spre Baile Olanesti,mi-am pus fireasca intrebare pentru orice turist roman sau strain, de ce as veni aici. Normal, am gasit si cateva interesante raspunsuri. Pentru ca apele izvoarelor din statiune au fost medaliate cu aur la Expozitia Internationala de la Viena sau pentru ca izvoarele locale au efecte superioare apelor din statiuni climaterice europene cu renume. In urma studiilor comparative cu alte ape minerale dnr. 24 – Magic Olanesti, egaleaza sau depaseste efectele apelor de la Contrexville, Karlsbad, Martingni, Vittel, Evian, Tahanon, izvorul mineral nr.2 are actiune egala ori superioara a apelor minerale de la Eaux-Bonnes, Barroger, Aix-les-Bains, Baden, Weisbaden, Aachen, pe cand izvoarele minerale nr.3 – Corona Olanesti si nr. 9 – Triumf Olanesti au calitati similare apelor minerale de la Ems si Eaux-Bonnes si, in fine, sursa minerala nr. 20, folosita pentru bai, depaseste calitatile celor din Hall, Salies de Beaurn, Bax, Eaux-Bonnes. Apele izvoarelor din Olanesti pot trata o gama larga de afectiuni, de la cele digestive, renale, ale cailor urinare, afectiuni cronice ale ficatului si cailor biliare, dar si afectiuni respiratorii, metabolice si de nutritie, dermatologice, alergice pana la boli profesionale, afectiuni cardiovasculare, asociate, endocrine, ginecologice cronice. Va propunem sa veniti aici, pentru ca mediul inconjurator si climatul permit urmarea unei cure de climatologie ce are ca rezultat calmarea, linistirea si eliberarea de stres, dar si pentru ca exista numeroase facilitati in vederea urmarii tratamentelor atat cu ape minerale, cat si pentru fototerapie, hidroterapie, termoterapie, kinetoterapie si fizioterapie. In plus, sub controlul personalului medico-sanitar de specialitate se poate urma o dietoterapie care incadreaza toate afectiunile cu indicatii pentru Olanesti si care necesita si un regim alimentar. Statiunea intruneste conditiile optime practicarii diferitelor forme de turism, precum cel montan, agroturism, turism monahal, sportiv, de odihna si relaxare. Basca faptul ca se afla intr-o zona montana inconjurata de rezervatii naturale deschise vizitatorilor, precum Rezervatia de Tisa si Rezervatia naturala Stogu, in cadrul Parcului National Buila-Vanturarita, precum si rezervatia Radita-Manzu din Muntii Capatanii, rezervatia Lacu Frumos din Mosoroasa si rezervatia Nuferi Albi si Galbeni din Baile Olanesti. In fine, un ultim argument, dar nu cel din urma, pentru ca bisericile din Olanesti, precum si schiturile si manastirile din imediata apropiere reprezinta o foarte buna ocazie pentru turismul monahal.Istoria apelor tamaduitoare Prima atestare documentara a localitatii Baile Olanesti dateaza din 19 iunie 1527, cand Voievodul Radu de Afumati intarea Spatarului Radu si fratelui sau Albu toate proprietatile pe care le-a avut Radu la Olanesti. Apele minerale de aici sunt mentionate prima data intr-un hrisov din 1760 si numite „ape tamaduitoare”, acestea aflandu-se pe mosia clucerului Toma Olanescu care construieste primele „camere de bai”. In privinta denumirii localitatii Olanesti, parerile sunt impartite. Unele izvoare sustin ca numele statiunii provine de la cavalerii armatei austriece, care se numeau „olane”, respectiv „ulani”. Altii sunt de parere ca numele se datoreaza in mare parte boierilor locului, cum ar fi cel citat mai inainte, Toma Olanescu. Vestea efectului tamaduitor a fost intarita chiar de conducatorul Revolutiei din 1821, Tudor Vladimirescu, care se retragea aici, pe mosia Olanestilor impreuna cu grupul sau de boieri. Primele analize ale acestor ape au fost facute de dr. Karl Friedrich Siller in anul 1830, ceea ce a determinat cresterea numarului de beneficiari ai tratamentului. In anul 1853-’54 se face a doua analiza de catre Petrache Poenaru, iar mai tarziu de profesorul de chimie Alexe Marin. In urma cererii generalului dr. Carol Davila, care vizitase statiunea impreuna cu elevii Scolii de medicina din Bucuresti, in 1869, doctorul chimist Bernath Lendaway face o noua analiza a izvoarelor si comunica rezultatul in ziua de 14 iunie 1869 printr-o telegrama in care isi manifesta surprinderea si incantarea, numind apele ca fiind „de natura extraordinara’’. In 1873 apele minerale de la Olanesti sunt trimise la Expozitia de la Viena, unde sunt din nou examinate, obtinand Medalia de Aur. Dupa lucrarile chimice, analitice, comparative, apele minerale de la Olanesti, s-au comparat cu mai multe surse straine si s-a constatat ca studiile geologice si hidrologice efectuate de dr. Knott, inspector general al apelor minerale din Austria, ca si analizele chimice ale tuturor izvoarelor minerale facute de prof. Krizan de la Institutul Chimic din Praga au permis ca in anul 1922 sa poata incepe captarea, dupa cele mai noi tehnici ale vremii, a 22 de surse de ape minerale, distribuite in patru zone, Valea Olanesti, Valea Tisei, Valea Buduroiu si Valea Rapuroasa. Odata terminata captarea, sursele hidrominerale au fost supuse investigatiilor fizice si chimice de catre dr. Krizon din Praga, chimistii Meta si Schwartz de la Institutul Geologic, dr. V. Bianu, dr. C. Mihailescu, dr. L. Alexiu, dr. P. Petrescu. Actiunea a beneficiat si de sprijinul casei Rumpel A. G. din Viena, specializata in astfel de lucrari. Asta dupa ce anul 1895 a adus statiunii uitarea aproape trei decenii, mai ales dupa ce o rupere de nori a provocat mari torente de apa care au astupat izvoarele. Acestea vor fi regasite si destupate dupa primul razboi mondial, recaptate, iar statiunii i se da o noua viata, construindu-se un pavilion de bai minerale, cel mai important izvor nou fiind acela cu nr. 24, descoperit prin anii ’50. Se spune ca statiunea are 30 de „vene” ale sale care sunt ratiunea existentei localitatii. In 1905, la Olanesti a inceput constructia unui sanatoriu numit „Hotelul Bailor”. In 1910, dr. Ion Puturianu a grupat izvoarele minerale in mai multe categorii, dupa compozitia chimica si actiunea lor asupra organismului: 14 izvoare iodurate, 6 sulfurate si clorurat sodice, 4 cu ape diuretice, unul bicarbonat, cu emanatii abundente de gaze, 2 izvoare purgative, 2 feruginoase, plus altele 2 avand compozitie mixta. In urma analizelor, in 1926, izvoarele minerale din Olanesti, dupa concentratie, au fost clasificate in trei grupe: ape hipotone (izvoarele minerale nr. 24, 12, 11, 14, 10, 6), ape izotone (izvoarele minerale nr. 5, 7, 30) si ape foarte usor hipertone (izvoare minerale nr. 19, 3, 20). Izvoarele binefacatoare au dus la constructia in anii ’50 a unei baze de tratament pentru ocupantii sovietici si nomenclatura comunista, cunoscuta ca „Vila 1 Mai”. Ulterior, dupa 1970, din nu se stie ce ratiuni s-au admis si alti turisti, totusi destul de selectionati, familii de activisti comunisti in general. Intrarea a fost pazita de trupele de securitate pana in 1989, vila fiind data apoi M.Ap.N.-ului un timp, dupa care a devenit sectie a Spitalului bucurestean Elias. Tot in aceasta zona a fost construita una din vilele destinate Ceausestilor si terminata in vara anului 1989, astazi vila de protocol. De mentionat ca un alt mare necaz care s-a abatut asupra orasului in 1969, a dus la o rupere de nori pe versant, care au format un torent ce a ingropat nu numai o serie de izvoare, dar a facut si sase victime omenesti din randul turistilor. Astazi cel mai tare complex hotelier este Parangul, care are 748 locuri in 366 de camere, dar si o sala de conferinte, baza de tratament, bowling, magazin si agentie de turism, dar sunt si alte hoteluri: Olanesti sau Select, basca faptul ca si la ora asta sunt in constructie noi locatii. Cat priveste Baile Olanesti, este un oras din judetul Valcea, cu 4.608 locuitori, conform ultimului recensamant, localitate asezata aproximativ in partea centrala a tarii. Localitatea mai este supranumita si „Izvoarele de aur”, nume datorat izvoarelor minerale iodurate, bromurate, sodice, calcice, sulfuroase si clorurate, hipotone sau izotone. Orasul este relativ nou, spre deosebire de localitatea acum componenta, Olanesti-sat. Se afla asezat pe Valea Tisei, cunoscuta mai mult sub denumirea de raul Olanesti, afluent al Oltului, inconjurat de muntii Gerea, Folca si Carareata din Carpatii Meridionali, ale caror inaltimi se pierd in dealuri impadurite. Aceasta face ca iernile sa fie blande si verile racoroase. Statiunea este una dintre putinele din tara care intruneste in chip armonios doi factori naturali de cura: factorul climatic si topoclimatic local, si factorul hidromineral constituit din apele minerale. Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale. In momentul actual in statiune se gasesc peste 35 de surse hidrominerale atat ca izvoare naturale, cat si ca rezultat al unor lucrari de foraje si miniere-puturi si galerii. 15 izvoare minerale sunt captate pentru cura interna sau necaptate. Doua izvoare minerale si patru sonde cu apa minerala sunt folosite pentru cura externa (balneatie). Din cele relatate mai sus reiese ca activitatea de baza a orasului este turismul, activitate care este si a localitatii componente Olanesti-sat. Ca activitati ale locuitorilor, se mai remarca pomicultura si cresterea animalelor, mai ales in localitatea componenta, Cheia.Afectiuni si tratament Statiunea se gaseste printre putinele locuri din tara unde se efectueaza tratamente pentru desensibilizarea organismului la bolnavii cu diverse afectiuni alergice, prin injectii cu apa minerala sulfuroasa izotona direct de la sursa. Tratamentul balnear de aici cuprinde principalele obiective ale terapeuticii moderne : profilactic (profilaxie primara sau cura de sanatate, si profilaxie secundara-preventie a recaderii bolii), curativ si recuperational. Tratamentul balnear se imparte in crenoterapie (tratament cu ape minerale) si tratament auxiliar (hidroterapie, electroterapie, fototerapie, aeroterapie). In cura interna, s-a generalizat metoda administrarii a 6 prize de apa pe zi, pe cat posibil direct de la sursa, adica de la buvetele amenajate in statiune, deoarece apele hipotone si izotone isi pierd stabilitatea in contact cu aerul, isi modifica atat aspectul, cat si actiunile farmacodinamice in cateva ore. Acesta este si motivul pentru care aceste ape nu se imbuteliaza si comercializeaza. Unele ape trebuie incalzite la anumite temperaturi inainte de administrare. In hotelurile mari, exista baruri de ape minerale aprovizionate la ore fixe de sase ori pe zi. Pentru cura externa, in statiune sunt un pavilion cu instalatii pentru bai calde si pentru irigatii vaginale, unde se fac zilnic peste 1000 de bai, sectii de hidroterapie, electroterapie, tratament cu instalatii de aerosoli, sala de cultura medicala. In cadrul Hotelului Parang exista o baza de tratament de fizioterapie si termoterapie unde se pot face zilnic cate 1286 proceduri medicale, ca bai cu bule si dus subacvatic, bai galvanice, minerale, de plante, injectii cu apa minerala, curent diadinamic, ionizari, solux, interdin, stereodinatar, ultrasunete, impachetari cu parafina, masaj, aerosoli, magnetodiaflux, ultraviolete, unde scurte sau laser. Unitatea mai este dotata si cu o sala cultural-sportiva, sase cabinete medicale, o sala de sterilizare si un laborator pentru analize medicale, pentru ca la Hotelul Olanesti sa fie 4 cabinete medicale, 8 de fizioterapie unde se efectueaza o serie de proceduri ca tratament asociat curei de ape, o sala de fitness, o piscina acoperita. Climatologia este un factor foarte important pentru tratamentul si profilaxia bolilor, ea constand in schimbarea mediului pentru o perioada de cel putin 12 zile. La Olanesti se mai intocmesc si se prepara zilnic un numar de cinci regimuri majore. Folosind clasificarea profesorului Pevzner, care clasifica dietoterapia in 15 regimuri, de la dieta 1 la dieta 15, in Olanesti se servesc dietele 1-2-3-4-5, in care se pot incadra toate afectiunile cu indicatii pentru aceasta statiune si care necesita si un regim alimentar. Extrem de interesant este si faptul ca in pensiunile si restaurantele hotelurilor se pot servi meniuri dietetice corespunzatoare afectiunii de tratat: dieta hiposodata, hipoacida, hipoproteica, hipolipidica, hipoglucidica (diabet).Merita sa vizitati La Baile Olanesti poti avea acces rutier pe E 7 Bucuresti – Ramnicu Valcea, apoi pe DN 64A Rm.Valcea – Baile Olanesti sau pe E 7, Sibiu – Rm.Valcea, apoi pe acelasi drum national de mai inainte. Se mai poate veni pe DN67 de la Drobeta Tr.Severin – Motru – Tg.Jiu – Horezu – Rm.Valcea, pe DN 73 C de la Campulung – Curtea de Arges – Rm.Valcea, pe DN 64 Caracal – Dragasani – Rm.Valcea, sau pe DN 65 Craiova – Ganeasa, pentru ca apoi sa urmezi DN 64 prin Dragasani. Cat priveste accesul feroviar se coboara la gara Rm.-Valcea pe linia Piatra Olt si pret de 18 km ai curse auto pana in statiune. Drumetiile sunt la moda in zona Olanesti, cura de teren insa trebuie sa fie facuta treptat, cu un efort fizic moderat, pentru a cruta organismul bolnav si obosit. Pentru turistii antrenati sau obisnuiti cu efortul fizic, in Masivul Buila-Vanturarita se pot efectua trasee, care sunt marcate pentru o usoara orientare in teren. Traseul pe Valea Cheii este interzis in amonte, desi apar unele semne rosii, nefiind recomandat sa le urmati, deoarece valea, extrem de accidentata, prezinta in Cheile Recea dificultati alpine. Atentie si la vipere, sem­nalate si pe stancariile muntilor. Stam bine si la capitolul rezervatii naturale. Masivul Buila-Vanturarita este situat in partea central-nordica a jude­tului Valcea si face parte din Muntii Capatanii, masiv care iese in evidenta prin dispunere si relief. Creasta principala a muntilor respectivi este cons­tituita preponderent din sisturi critaline. Se practica aici turismul montan, agroturismul, turismul monahal, sportiv, de odihna si relaxare. In Parcul National cu aceeasi denumire se gasesc doua rezervatii importante, cea de Tisa si Stogu. Flora masivului cuprinde, printre altele, 22 de specii protejate, printre care tisa, bradisorul, floarea de colt si iedera alba. Avem si ceva specii protejate, printre care capra neagra, cerbul, rasul, bursucul, vipera, soparla de stanca, cocosul de munte. Cateva cuvinte merita si rezervatia Radita-Manzu din Muntii Capatanii, unde se ajunge din Olanesti pe drumul forestier ce urca in lungul Vaii Olanesti, pana la confluenta cu paraul Cainelui si de aici pe un drum forestier pana in rezervatie. Rezervatia este naturala mixta si conserva forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform, din flora salbatica, specii rare ca stanjenei, tulichina mare, iar dintre speciile periclitate si rare, ursul brun si capra neagra. Alte rezervatii sunt Lacul Frumos din Mosoroasa si cea de nuferi albi si galbeni din Baile Olanesti. Atractive sunt si Cheile Cheii, unde se gasesc numeroase pesteri, pe cale sa devina rezervatii naturale. Sunt in statiune piscine in aer liber si o piscina acoperita, un strand cu apa termala si sulfuroasa, cateva trasee off-road pentru ATV-uri si masini de teren, o gradina de vara si sala de cinema, dar si un club internet. In final, va oferim si informaqtii despre turismul monahal. Biserica lui Horea, monument al arhitecturii populare romanesti, este o bisericuta de lemn din Olanesti, un monument istoric, data de asocierea ei cu Vasile Nicula Ursu, zis Horea, motul care a condus la 1784 cea mai mare rascoala a taranilor din Transilvania. Sunt obiective de turism monahal si in Baile Olanesti (Bisericile Neamului si fostului schit Comanca, schitul Bradu), in Olanesti-sat (bisericile Sf. Nicolae, din Cormosesti, Sf. Voievozi si Sf. Ingeri din Cheia) sau cele din apropierea Olanestiului (schiturile Iezer, Pahomie, Patrunsa si Manastirea Frasinei). Amatorii de artizanat se pot opri la centrul din Horezu, celebru pentru ceramica cu smalt de culoarea fildesului.

Images: