Baile Telega – Legenda si turism balnear

Motto:    Istorie din carti„In stanga Doftanei se arata pe incheietura colinelor satul Telega, cu bogata-i ocna de sare, la gura careia vine, peste dealul Campinei, o ramura de drum de fier. Satul e asezat pe vale, strabatut de apa Slanicului, in care se preling izvoarele ce mijesc de sub dealuri si lasa pe iarba uscata carari albe de sare. In dreapta sunt baile, ceva mai sus sunt cladirile mari ale ocnei (…) Alaturi se-nalta cate o biserica, o stana alba de sare rabufnita din sanul pamantului-scapara in soare muchiile lucii si stravezii-pe sus, ploile au impodobit-o cu arabescuri”.Al. Vlahuta - Romania pitoreasca     Am ajuns pe seara la Telega, o localitate prahoveana despre care s-a tot scris: Nicolae Iorga in „Genealogia Cantacuzinilor”, Grigore Ureche in „Istoria Romanilor” si mai de curand profesorul Stoica Teodorescu in lucrarea sa „Monografia comunei Telega”. La inceputuri, Telega a fost cunoscuta datorita ocnelor de sare si se banuieste ca asezarea, ca importanta economica privind exploatarea de sare, sa fie chiar mai veche decat apare in documente. Poate de aceea Telega este atestata documentar din anul 1562, din vremea domnitorului Petru cel Tanar (1159-1568), dar alte surse urca in timp existenta Telegii pana pe vremea lui Basarab I Intemeietorul. Adica din 1354, ca fiind monopol de sare al lui Basarab I. Comuna a cunoscut perioade de dezvoltare si declin, strans legate de exploatarea resurselor subsolului, la inceput sarea, pe urma petrolul. Pe toata perioada istoriei pre-moderne si moderne a Tarii Romanesti, pana in sec. XX, Telega si Slanic Prahova, singurele din Muntenia care au reprezentat principalele doua locatii de exploatare a sarii, o resursa importanta a economiei traditionale. Exploatarea sarii se facea prin excavatii in forma de clopot, a caror adancime putea ajunge sau chiar depasi 100 de metri. Munca in salina era grea. Erau mai multe categorii de lucratori: ciocanasii (taiau sarea, 3-4 bolovani pe zi), maglasii (stivuiau si comercializau sarea), pargarii (scoteau sarea din ocna cu ajutorul crivacului), jumarii (asigurau iluminatul) s.a. De altminteri, etimologia numelui Telega este legata de mijloacele de transport (telegile) cu care se transporta sarea catre sud, catre Bucuresti si de acolo mai departe, catre Imperiul Otoman.Satul lui Geo Bogza     Datorita dezvoltarii industriei extractive petroliere, Telega a cunoscut o puternica dezvoltare pe parcursul primei jumatati a sec.XX, parte din dezvoltarea industrial-extractiva din zona Vaii Prahovei. Cu atmosfera acelei perioade, dar si cu tensiunile dintre viata traditionala rurala si dinamismul industrial pe cale de inflorire, am luat cunostinta prima oara lecturand romanul „Flacarile” al lui Radu Tudoran. De altfel, atat el, cat si celebrul sau frate, Geo Bogza, sunt strans legati de Bustenari, petrecandu-si copilaria acolo. O parte semnificativa din efectul de razboi german mecanizat din al doilea razboi mondial a fost realizat pe baza resurselor din Romania, iar la acea vreme schelele din zona Prahova-Dambovita reprezentau majoritatea resurselor. Pentru exploatarea lor s-au construit mai intai rafinaria din Campina, mai apoi cea din Ploiesti, tinte ale bombardamentelor aliate din august 1944. O parte semnificativa din petrolul rafinat in cele doua locatii amintite provenea din schelele de pe teritoriul Telegii.Frumuseti elvetiene     Agroturismul si turismul balneo-climateric au existat in stadiu incipient inca din anii ’70, dezvoltandu-se in jurul Bailor Telega, lac salin aparut pe una din fostele guri de ocna, si al pitorescului imprejurimilor. Dezvoltarea agroturismului a beneficiat si beneficiaza si in continuare de apropierea de Bucuresti si de pozitia sa la inceputul Vaii Prahovei. Cu toate acestea, agroturismul nu este dezvoltat la nivelul altor zone din imprejurimile apropiate, gen Brebu, sau medii, zona Rucar-Bran, nefiind exploatat intregul sau potential. In schimb, apropierea de Bucuresti a dus la dezvoltarea sectorului imobiliar. Un numar insemnat de oameni, mai ales de bucuresteni, au achizitionat case de vacanta pe dealurile Telegii, incepand cu anii ’70, astazi fosta comuna apropiindu-se ca frumusete de o statiune elvetiana.Inchisoarea Doftana     Telega mai este cunoscuta si pentru inchisorile sale. La inceput, oamenii erau trimisi la munca silnica la exploatarea sarii („la ocna”), tip de pedeapsa care a fost aplicat pana in secolul XIX. Ocna Telega avea pe langa ea si o inchisoare cu doua despartituri: una pentru cei cu condamnari limitate, alta pentru cei condamnati la moarte sau la munca silnica pe viata. De aici, termenul de puscarias se confunda cu cel de ocnas. La Telega – poate stiati, poate nu – a fost intemnitat si haiducul Iancu Jianu, care evadeaza in 1816. O referinta cinematografica a acestei intamplari o gasim in filmul „Haiducii” al lui Dinu Cocea. Nu este exclusa legatura sa inca de atunci, cu Tudor Vladimirescu, care fusese numit in 1813 capitan de panduri in judetul Prahova. Intre 1894 si 1896 in zona satului Doftana, pe un platou deasupra raului cu acelasi nume, dupa un model belgian, pe o suprafata de 8.000 mp, cu un numar initial de 189 de celule, al caror numar a crescut mai tarziu la 397, ca urmare a transformarilor aduse unor camere comune, a fost construita inchisoarea Doftana. Constructia are forma unei potcoave si cuprindea opt sectii, notate fiecare in litere, de la A la H. Cea mai ingrozitoare dintre sectii era Sectia de pedeapsa H, cu cele 40 de celule umede, in care nu patrundea lumina soarelui. Corpul central al inchisorii este inconjurat de un culoar semicircular, marginit de doua randuri de ziduri inalte de 5 metri, cel exterior avand 9 turele de observatie. De altfel, nimeni nu a reusit sa evadeze din acest penitenciar. Inchisoarea a functionat pana in 1940, cand a fost grav avariata de cutremurul din 10 noiembrie acel an, acoperind sub daramaturi multi detinuti. In cimitirul „Trei pruni” de pe malul raului Doftana au fost inmormantati cei ucisi. Inchisoarea este cunoscuta mai ales pentru perioada interbelica, ani in care la Doftana au fost intemnitati capi ai miscarii comuniste, printre ei Gheorghe Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceausescu. Acesta a facut ca in perioada comunista inchisoarea sa fie transformata in muzeu si loc de pelerinaj ideologic. Printre altele, mi-aduc aminte, ca numerosi copii din toata zona de sud a Romaniei erau adusi la inchisoarea Doftana pentru ceremonia de intrare in organizatia de pionieri. In prezent inchisoarea este in conservare sub administratia Primariei Telega. Fostul muzeu este inconjurat de un parc.Scurte date de referinta     *In 1810, judetul Prahova avea un plai – Plaiul Prahovei si cinci plasi: Telega – la care erau arondate 15 sate, atunci avand 368 case, 1410 locuitori si doua biserici, Filipesti, Targsor, Campului, Ploiesti * in 1865 se deschide aici Ocna Doftana, care avea un nou sistem de exploatare, prin puturi cu galerii, mai exact erau doua galerii in forma literei „T”, galeria Carol de 126 m si galeria Elisabeta de 96 m * in 1872 exploatarea sarii trece definitiv la Doftana * in 1883    s-a infiintat calea ferata ce leaga Doftana de Campina * in 1892 se construieste prima moara de sare cu doua perechi de pietre * se ridica adevarate monumente de arhitectura muntenesti: bisericile „Sfintii Voievozi” – 1720, „Buna Vestire” – 1810 si „Sfantul Nicolae” – 1825 *prin 1810, trimisul imparatului Frantei, Napoleon Bonaparte, se afla la Telega pentru a cumpara sare in vederea campaniei din 1812 din Rusia * Telega este amintita si cu ocazia pregatirilor din anul revolutionar 1848, cand Nicolae Balcescu trebuia sa „ridice” ciocanasii si maglasii de la Ocnele Telega * in 1868, regele Carol I viziteaza locurile pentru ca isi dorea sa construiasca aici Castelul Peles, dar considera un semn rau accidentarea calului sau si il muta la Sinaia, moment marcat prin monumentul „Crucea Domnitorului” din satul Melicesti, monument realizat de sculptorul Paul Focseneanu in 1866 * Dictionarul geografic din 1897 arata ca s-au deschis aici, in Telega, „restaurante, hoteluri, popice si alte distractii”, mai ales ca Telega devenise statiune balneara, mai avand patru biserici si doua scoli si fiind cea mai populata comuna din Plaiul Prahovei, cu 4000 locuitori * la 13 mai 1904 ia fiinta banca populara „Plaiul Telega”, cu sediul in casa preotului Stan Popescu, pentru ca in 1912 banca sa-si cumpere local propriu in centrul comunei, presedinte fiind acum preotul Ioan Zinculescu * alaturi de localul scolii, in 1914, s-a construit locuinta directorului, local unde in prezent este amenajata o sala de gimnastica * din Telega s-a extras sare timp de peste 330 de ani (1568-1900), iar in cavitatile fostelor saline s-au format lacuri cu apa sarata care pot fi utilizate in balneoterapie * aspectul general al asezarii este specific dealurilor subcarpatice cuprinse intre raurile Prahova si Teleajen, imediat sub munte, vecine cu Telega, fiind depresiunile Campina si Brebu, sculptate in depozite helvetiene * flora si fauna sunt specifice zonei subcarpatice, predomina padurile de foioase, alternand cu livezi, pasuni si mai putin cu culturi agricole * statiunea este strabatuta de la nord la sud de paraul Sarata.Marea atractie, aerul ozonat si baile minerale     Acum este o asezare moderna, cu 6400 de locuitori, cu o viata aproape citadina, iar pe unele strazi localitatea beneficiaza si de alimentare cu gaz metan, care se va extinde in curand. Alaturi de localnici s-au alaturat si peste 800 de bucuresteni si din alte parti ale tarii care si-au ridicat case de vacanta. Se construieste mult. In comuna nu prea mai sunt terenuri de vanzare. Oamenii sunt atrasi de aerul ozonat, de linistea din jur, de obiectivele turistice importante, dar mai ales de baile minerale, turismul balnear fiind in floare. Asta pentru ca Telega are mai multe lacuri sarate, formate in locul vechilor ocne: Mocanu, Palada, Stavrica, Lacul Dulce si Lacul Baia Centrala, lacuri alimentate de izvoare si uneori de apele de pe torenti. Din aceste lacuri au fost amenajate Baile Minerale Telega, cunoscute din secolul al XIX-lea pentru calitatile terapeutice care atrag acum mii si mii de turisti ce se bucura de apele lor tamaduitoare. In fata celor veniti aici sa-si trateze afectiunile se intinde panorama de acum celebra a Bailor Minerale-OAKY. Oferta este generoasa: un strand cu bai reci pe 6000 mp, plaja cu locuri de joaca pentru copii, cabane de odihna, umbrare, restaurant cu produse ca la mama acasa, un modern pavilion de bai calde, sauna, sali de masaj, cabinet cosmetic, dar punctul de atractie ramane lacul sarat, care are o adancime de 24 metri si o latime de circa 140 metri si o suprafata de 9200 mp, bogat in calciu, magneziu si potasiu. Lacul este situat intr-o gura de ocna a salinei Doftana, abandonata in 1900 al carei tavan s-a prabusit, de unde se extragea sare inainte de 1568, devenit mai tarziu Baile Minerale Telega si este administrat din 2002 de societatea Oaky Service Com SRL.Binefacerile apelor clorurosodice     Stratul de apa de la suprafata de 4-5 m are o salinitate foarte redusa. Concentratia mare de sare poate trata toate formele de reumatism, dar si bolile ginecologice si ameliora bolile sistemului nervos periferic. Apa lacului, de langa gara Telega si restaurantul Zorile, este formata din izvoare de sare se poate clasa printre cele mai concentrate ape cloruro-sodice. Se mai pot trata aici sechele post-traumatice, sindroame dureroase de tip neurologic, afectiuni ale cailor respiratorii superioare sau bronsita cronica. In acest lac traiesc pesti de apa dulce. De la 5 m in jos, salinitatea creste brusc, atingand pe fundul lacului 205g/l. La adancimea de peste 10 m are loc fenomenul de homotermie, dar temperatura apei este constanta, de 14-15 grade C, indiferent de anotimp.Obiective de vizitat     Interesant de vazut este Monumentul Eroilor din centrul comunei, in fata Primariei, langa Caminul Cultural, o realizare valoroasa a sculptorului Dimitrie Birlad, Monumentul comemorativ al Revolutiei de la 1848, amplasat peste drum de lacul Doftana, construit in 1968, dar si tabara de vara a elevilor de la intrarea in statiune, la poalele dealului Rotunda, deschisa in perioada 15 iunie-15 septembrie. Una peste alta, veniti sa vedeti Telega si n-o sa aveti ce regreta, ba mai mult veti spune pentru a nu stiu cata oara‚ „Doamne, ce tara frumoasa, de vis, avem!”