Berlin – un oras reintregit

Am fost turist la Berlin. Un turism de afaceri sa-i zicem, atata vreme cat mergeam acolo in special pentru Bursa Internationala de Turism, cel mai mare targ de turism din lume. In putinul timp liber, am avut, totusi, posibilitatea sa facem un tur de oras cu o ghida localnica. Din tot ce ne povestea, strabatea o oarece jena pentru vinovatia germana, pentru tot ce se intamplase in durerosul razboi, care a sfasiat Europa. Zidul destinelor frante Mai fusesem in Germania, dar nu si la Berlin, orasul cu cea mai drama­tica istorie, atat pentru cladiri si monumente, cat mai ales pentru oameni. Pentru locuitorii Berlinului de Est si de Vest, cum era impartit dupa cel de al doilea razboi mondial, care s-au trezit in dimineata zilei de duminica, 13 august 1961, cu un gard de sarma ghimpata care despica orasul in doua, cu un gard de 155 km lungime, numit Berliner Mauer (Zidul Berlinului), care a despartit peste noapte familii, care a blocat trecerea oamenilor catre locurile de munca dintr-o parte in alta, ramanand numai cateva bariere, pe unde se trecea printr-un control riguros. Cei care locuiau pe aceasta granita aveau, cand deschideau fereastra, privelistea zidului, copii se jucau cu mingea intre casa si zid. Liniile de metrou au fost taiate, ori trenurile strabateau garile fantoma din est, unde nu opreau. Cea mai cunoscuta bariera, astazi un punct turistic important al Berlinului, a fost Check Point Charlie (Friedrichstrasse). Aici, americanii si rusii au stat fata in fata cu tancurile. Putin a lipsit sa se incaiere de-a binelea. A fost o bariera pe sub care un fugar a reusit sa scape cu o masina mai joasa decat nivelul bratului acesteia. Ideea „geniala” a lui Walter Ulbricht, presedintele de atunci a DDR, neaprobata de sovietici, dar care nici nu s-au opus, a fost sa opreasca exodul masiv al populatiei catre occident. Intre anii ’65-’75, zidul a fost construit din beton armat si, demolandu-se totul in cale, a aparut si „fasia mortii”, o banda de nisip, lata de 90 m, pe care s-ar fi vazut orice urma, daca cineva s-ar fi incumetat sa o calce. Si, totusi, au existat temerari. Nu au reusit sa treaca neimpuscati. Au mai incercat si prin tuneluri subterane, sapate pe sub case. Uneori ieseau in mijlocul unei sosele, ori se scufunda cate o masina mai grea in tunelul creat. Acum au mai ramas cateva bucati din zid, pentru amintire, si o linie din pietre, care urmeaza traseul fostului zid. Oras modern, civilizat si tehnologizat Cat am stat in Berlin, intrebam mereu daca suntem in est sau in vest, incercand sa vedem diferenta. Greu de observat, pentru ca orasul este intr-o permanenta schimbare si redresare arhitecturala. Citadela unde traiesc 3,4 milioane de locuitori, pe 892 de km patrati, pare, din afara, un oras rece, un oras tehnic si foarte exact. De la biciclistii, care circula in numar mare, numai pe benzile speciale, la masinile pe care nu le auzi decat printr-un fisait (nu tu claxon, nu scartait de frane), sau de la magazinele in care nu auzi decat piuitul caselor de marcat, pana la pietonii care circula mereu grabiti, cu tinta clara, de cele mai multe ori in grupuri, semn ca au treburi la ore fixe, pe care le respecta din cale afara. Cladirile din otel si sticla au inceput sa brazdeze cerul Berlinului, macaralele se bataie de colo-colo, semn ca acolo se munceste. In Berlin veti mai intalni si monumente, ramase in situatia de dupa bombardament, ca o dovada a ceea ce a fost. Berlinul, strabatut de raurile Spree si Havel, este un oras verde, plin de parcuri, paduri si canale, cu 170 de galerii de arta si muzee, cu teatre si opere, cu 7 000 de puburi si restaurante, unde berlinezii stiu sa se distreze, cu Festivalul Ursul de Aur. Am trait clipe frumoase in restaurantul Brauhaus Lemke, impreuna cu echipa de ziaristi romani veniti la ITB Berlin, printre care se mai afla si Daniel Stavariu. Cu el am aflat ca in Berlin, la magazin, se vine cu punga de acasa. Cum noi nu aveam, dupa ce am cumparat o sticla cu vin rosu portughez cu 1,29 euro (in Romania o poti cumpara cu vreo 5,5 eoro), a trebuit sa dam pe o punga din plastic 1 euro. Asta da ecologie. Te convinge, nu-i asa? Repere turistice berlineze Nu mi-am propus sa va dau multe amanunte despre cate si mai cate puteti vedea in Berlin, pentru ca nu mi-ar ajunge spatiul unei editii. Cel mai bine sa va luati ghidul turistic in mana si sa cautati, Mitte, Prenzlauer Berg, Kreuzberg. Palatul Schloss Charlottenburg, construit de Frederick I, pentru sotia sa Sophie-Charlotte, inconjurat de elegante gradini engleze se afla in vest. Tot acolo mai gasiti Muzeul Egiptean cu Colectia Papirus si bustul Nefertiti, Muzeul Dahlem si Kulturforum, Muzeul de arta decorativa, Muzeul de gravuri, Casa de arta contemporana, Muzeul Brucke. Centrul istoric se afla in partea de est, dincolo de celebra Poarta Brandenburg. Puteti trece prin Pariser Platz si pe strada cu superbe ambasade construite dupa caderea zidului. Mai puteti fotografia Biblioteca de Stat, Universitatea Humboldt, Neue Wache, Muzeul de istorie al Germaniei, Staatsoper. Trecand peste monumentalul pod Schloss­brucke, mergeti spre Catedrala din Berlin, unde se odihnesc legendarii kaiseri germani. Nu va opriti la Muzeul DDR, pentru ca nu faceti altceva decat sa va amintiti de comunismul romanesc. Este, poate, interesant pentru cei care n-au trait o astfel de viata. Vreti la shoping, mergeti in Alexanderplaz sau Friedrichstrasse. Zoologischer Garten este una dintre cele mai mari gradini zoologice din lume, iar Tiergarten cel mai vechi si popular parc. Vreti la padure, mergeti la Grunewald sau Tegeler Forst., pentru plimbari cu bicicleta si lectii de echitatie. Stadionul Olimpic este cel pe care, in 1936, atletul Jesse Owens stabilea un impresionant record. Istorie zbuciumata Poate ca inainte sa plecati spre Berlin nu ar fi rau sa rasfoiti cartea lui Cyril Buffet, „Istoria Berlinului” care face radiografia unei metropole care a urmat un proces constant de mo­delare a identitatii sale, descoperindu-se, pe rand sau in acelasi timp, drept burg comercial regional, municipalitate a Brandenburgului, resedinta a Casei de Hohenzollern, centru al puterii prusace, reper al nationa­lismului unificator, metropola industriala, capitala imperiala, sediu al republicii, stat-major al nazismului, simbol al diviziunii Razboiului Rece si din nou capitala a Germaniei unificate.