Boboteaza in comuna Santana de Mures

In suita celor 12 sarbatori crestine importante se numara si Boboteaza (Botezul Domnului), tinuta in fiecare an, in ziua a sasea a lunii ianuarie. Am fost martorul reinvierii unei vechi traditii in comuna Santana de Mures, chiar din judetul Mures.
                      Sarbatoare crestina
                      Sarbatoarea este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, la implinirea varstei de 30 de ani. Intrucat in aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului. Inca din secolul al III-lea, poate si mai inainte, este semnalat inceputul acesteia. Cert este ca in „Constitutiile Apostolice“ Boboteaza figura deja printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun si de Pasti. Boboteaza este o manifestare a celor trei componente ale Treimii: Fiul se boteaza in Iordan de catre Ioan, Spiritul Sfant se coboara asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer il declara ca fiind Fiul sau.
                      Boboteaza marcheaza sfarsitul ciclului sarbatorilor dedicate Anului Nou si este inchinata purificarii mediului inconjurator, in special a apelor, de fortele malefice. De Boboteaza se colinda, se soroceste vremea si belsugul holdelor in urmatorul an si se mai spune ca in aceasta zi se deschide cerul.
                      Obiceiuri si traditii
                      Boboteaza (6 Ianuarie) si cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. In ajun, preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita in dimineata aceea, dupa liturghie.
                      Oamenii tin post negru pana ce vine preotul si beau intai din aceasta apa sfintita. Preotul este precedat de copii imbracati in camasi albe, sunand din clopotei si deschizand calea preotului, strigand Kira Leisa, adica pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieste). Pe langa Troparul Bobotezei, copiii canta colinde speciale ce descriu miracolul care a avut loc la Iordan (Botezul lui Iisus).
                      La Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc. Busuioc se pune si sub perna, iar aceea care-si viseaza ursitul se va casatori. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.
                      Saritul peste foc
                      Primarul comunei Santana de Mures, Viorel Bubau (foto), dupa o intrerupere de cativa ani, a organizat reluarea unui obicei specific de Boboteaza, saritul peste foc. Dupa cum spune primarul comunei „Este important sa pastram traditiile locului. Boboteaza fiind sarbatoarea care incheie intre membri comunitatii, fiind un prilej de voie buna si conversatie”. Reluarea acestui obicei specific comunei muresene atrage totodata si foarte multi curiosi din alte comune sau chiar orase din apropiere.
                      In seara de Boboteaza, tinerii din comuna se aduna pe un deal, aprind un foc de tabara si isi pun cate o dorinta, care, de regula, este legata de casatorie in cazul fetelor si de obtinerea unor slujbe cat mai bune, bani si case in cazul baietilor. Traditia il obliga pe fiecare participant la obicei sa isi strige dorinta in gura mare in timp ce sare peste foc, iar dorinta fiecaruia se indeplineste doar daca jarul se ridica in timpul sariturii. Nu este de mirare ca am participat nu doar la simple sarituri, ci adevarate acrobatii, sub privirile participantilor. Bineinteles fiecare saritura a fost apreciata prin aplauze de fetele care priveaua din apropierea focului. Tinerii din Santana de Mures cred ca focul ii fereste de rele, are un rol purificator, le da putere si sanatate in noul an, chiar daca dorintele nu li se implinesc intotdeauna. Atat inainte cat si dupa saritul peste foc, cei prezenti pe deal se incalzesc cu vin fiert, prajesc carnati si slanina si se distreaza pana la ivirea zorilor.
                      Promisiunea primarului Viorel Bubau
                      Radacinile obiceiului de la Santana de Mures se regasesc inca din secolul al IV-lea si se pastreaza cu sfintenie de catre tineri, insa in ultimii ani acesta nu a mai fost organizat din cauza vremii nefavorabile. Din fericire incepand cu acest an obiceiul a reinviat si gratie primarului comunei, Viorel Bubau va fi organizat in fiecare an.