Casa memoriala Ion MINULESCU - Claudia MILLIAN-MINULESCU

Strada Prof. Dr. Gh. Marinescu
   nr. 19, sectorul 5, Bucuresti
   Un bloc din cartierul Cotroceni tainuieste fostul apartament al sotilor Minulescu, un autentic tezaur de arta, unde bogatia si splendoarea te uimesc. Mare parte din timp perechea locuia in incaperi separate,
   din ratiuni profesionale, artistice.
   
   Camera Claudiei Minulescu
   
   Intai, se intra in camera Claudiei, printre icoane pe sticla, unele inregistrate in catalogul pentru strainatate. Pentru ca poeta a facut studii de arta plastica, personalitatea ei s-a exprimat in: poezie, teatru, memorialistica, cronica de arta dramatica, pictura, sculptura si mozaic. Iata aici o Madona pictata dupa modelul unei icoane romanesti. Dincoace, niste fotografii cu dedicatii de la personalitati feminine celebre: scriitoarea franceza Colette, Martha Bibescu si actrita Cecile Sorel.
   
   Galeria operelor de arta
   
   De fapt, in toate incaperile apartamentului se afla icoane si tablouri realizate de: Camil Ressu, Margareta Sterian, Henri Catargi, losif Iser, Alexandru Ciucurencu s.a. Oscar Han a modelat chipul in bronz al Claudiei Minulescu, asezat in apropierea celor doua capete de lut - Veronica Micle si Mihai Eminescu - opere ale amfitrioanei, langa care sunt si alte valori semnate de Milita Petrascu. Mai exista aici exponate pretioase, precum stampe, ceramica si chiar un dulap chinezesc sculptat.
   
   Camera poetului
   
   Aceeasi abundenta muzeistica cuprinde si camera poetului Ion Minulescu: stampe japoneze, miniaturi persane, icoane romanesti pe sticla, altele pe lemn, cel mai vechi portret al poetului (Paris, 1909, de Galanis) si, cel din urma, semnat Camil Ressu.
   Pe birou, o fosta candela branco­ve­neasca, transformata in lampa, un vas oriental folosit ca scrumiera pentru havanele impatimitului fumator, pipe si biblioteca avand cateva sute de volume numai ale scriitorilor pe care-i pretuia in mod deosebit.
   Muzeul contine multe documente-marturii despre viata si activitatea artistica a sotilor Minulescu: acte, manuscrise, corespondenta, fotografii.
   Casa Minulescu era frecventata de artisti: I. Iser, Cecilia Crutescu-Stork, C. Ressu, C. Medrea, N. Darascu, D. Cuclin s.a., fiecare lasand aici cate un document semnificativ, o amintire...
   
   Boema literara
   
   Ion Minulescu s-a nascut la Bucuresti, in 1881. A facut studii liceale la Pitesti si Bucuresti, apoi a plecat la Paris. Prea putin atras de carte, a frecventat in schimb cu pasiune boema literara din cunoscute cafenele Vachette si Closerie de lilas, cunoscand multi poeti reprezentativi ai vremii. S-a intors in tara si, sub inraurirea simbolismului, scrie versuri. De fapt, debutul in literatura se facuse inca din 1897, cu niste versuri publicate in revista Povestea vorbei, din Pitesti. Intre 1897-1898 a fost colaborator al revistei Foaie pentru toti.
   
   Notorietatea poetica
   
   Triumful poetic al lui Ion Minulescu s-a produs dupa aparitia poeziei Celei care minte, in 1905, data de la care dobandeste o mare notorietate.
   Volumul de debut, Romante pentru mai tarziu (1908), a constituit manifestul-program al simbolismului minulescian. Cartea se deschide cu entuziastul apel adresat poetilor, ROMANTA NOULUI VENIT, promovat initial in „Revista celorlalti“:
   „...Iar voi, ce masurati cu versul
   gandirile ce n-au masura,
   Veniti in jurul meu degraba,
    Si-n cantul lirelor de aur,
    Porniti cu mine impreuna
    Spre lumea-n care nu-s castele cu punti
   si santuri feudale,
   Nici ruginite porti de-arama, la care bat
    cei noi sositi.
   Veniti cu toti cat mai e vreme,
    Si mai puteti canta,
   Veniti!...Veniti sa va aprind in suflet lumina
   stinselor faclii
   Si-n versuri fantasmagoria si vraja
    noilor magii!...“
   Spre surprinderea poetului, care a socotit ca aduce o poezie de factura noua, pentru care spiritul romanului nu era pregatit, versurile sale au fost larg receptate si popularizate. Poezia lui Minulescu a cucerit prin „accesibilitatea si desacralizarea iubirii, vocatia plastica, muzicalitatea grandilocventa, sonoritatile... obtinute prin acumulari si repetitii“ (Zoe Dumitrescu-Busulenga):
   „Mi-am zis: /Voi face trei romante./ Si-n trei romante-mi voi inchide,/ Ca-n trei sicriuri de arama, trei morti iubiti / -Trei clipe reci/ Ce-mi stau in suflet impietrite ca trei / luceferi stinsi/ pe veci. (Romanta celor trei romante)
   Poema a starnit umorul prietenului Victor Eftimiu, care a scris atunci celebra parodie: Romanta celor trei sarmale, din care citam:
   „In sapte sute sapte-sapte / De mustarii din Bucuresti,/ In sapte sute sapte-sapte / De mustarii ai sa gasesti/ Sarmale verzi,/ Chiftele blonde,/ Carnati cu must si mititei.../Dar ori de cate ori umbla-vei / Din Dealul Spirii pana-n Tei / - N-ai sa auzi din drang,/ Din cobze,/ Din mandoline / Si timbale / Decat romanta fara vorbe,/ Romanta celor trei sarmale...“
   Ion Minulescu a mai tiparit cateva volume de versuri: De vorba cu mine insumi, Spovedanii, romanele: Casa cu geamuri portocalii, 3 si cu Rezeda 4, Rosu, galben si albastru, Corigent la limba romana si piese de teatru.
   Suferind de cord, poetul s-a prabusit sub spaima bombardamentelor aviatice din aprilie 1944.
   Sotii Minulescu se casatorisera in 1914.
   
   Poezia Claudiei
   
   Claudia Millian-Minulescu (Bucuresti, n. 1887) a fost profesoara de desen, dar s-a afirmat in publicistica, poezie si pictura.
   Volumele sale de versuri: Garoafe rosii (1914) si Cantari pentru pasarea albastra (1922) - nu aduc nimic nou in lirica simbolista.
   In 1961, Claudia Minulescu a trecut in nefiinta. I-au aparut postum doua carti de memorialistica: Despre Ion Minulescu (1968) si Cartea mea de aduceri-aminte (1973).
   Mihai GELELETU
   Marian TEODORESCU