Reportaj
“Porti deschise” la Cotroceni
In data de
19 mai 2008, Administratia Prezidentiala a marcat implinirea unui an de la
invalidarea deciziei Parlamentului de suspendare a presedintelui in cadrul unui
referendum, ziua in care, dupa spusele lui Traian Basescu, romanii au fost mai
puternici decat propriul lor parlament.A putut fi vizitata o parte a
salilor de lucru ale Administratiei Prezidentiale, Muzeul National Cotroceni
si gradinile Palatului.Palatul Cotroceni a devenit dupa
Revolutia din 1989 resedinta oficiala a Presedintelui Romaniei.
Trecute vieti de domnitori
Istoria palatului incepe in anul
1679, cand domnitorul Serban Cantacuzino a ridicat pe Dealul Cotrocenilor o
manastire. In decursul a doi ani au fost ridicate aici biserica, anexele
manastiresti si casele domnesti. Constantin Brancoveanu a poposit adesea la
aceasta manastire si a continuat opera inceputa de predecesorul sau, iar Barbu
Stirbei a facut din casele domnesti resedinta sa de vara. Alexandru Ioan Cuza a
insemnat un moment important in istoria locului, devenind din 1862 cadrul
discutiilor si marilor decizii care au marcat formarea Principatelor Romane Unite.
Carol I a dispus sa se
contruiasca in incinta manastirii un palat, care sa-i serveasca drept resedinta
oficiala in Bucuresti si destinat mostenitorilor coroanei. Arhitectul francez
Paul Gotteanu intocmeste planurile edificiului in stil venetian, iar finantarea
s-a facut prin deschiderea de catre Guvern a unui credit. Efectul general este
de fast, amplificat printr-o rezolvare originala care il individualizeaza.
Fiecare interior este unic, compozitiile decorative sunt de diferite stiluri: neoclasic francez pentru
Holul de
onoare,
neorenasterea germana pentru Sufrageria germana sau neorenasterea
italiana pentru Salonul Florilor si Salonul de Vanatoare. Biblioteca
Palatului Cotroceni este singurul spatiu care nu a necesitat lucrari de
reconstituire de-a lungul vremii, pastrandu-se aproape intact.
Constructia a inceput in anul
1888. Un arhitect roman, Grigore Cerchez a reconceput aripa nordica in stil
national, adaugand si doua foisoare cu coloane, unul fiind o replica a celui de
la Manastirea Hurezi. Tot el a reamenajat si Marele Salon de Receptie in
stil neoromanesc, ca si Sufrageria Regala Cotroceni.
Apartamente princiare
In martie 1896, principele
Ferdinand si principesa Maria s-au mutat la Cotroceni. Practic Ferdinand I al
Romaniei a locuit aici mai mult decat ceilalti domnitori. La etajul al doilea
se aflau apartamentele familiei regale. Aici se poate admira, in zilele
noastre, un volum apreciabil de mobilier sobru neorenascentist. Se pot admira:
apartamentul regal, salonul oriental, sufrageria regala, apartamentul
Biedermayer, salonul Henric al II-lea, apartamentul francez, salonul norvegian,
apartamentul stil Empire si dormitorul Reginei Maria.
In perioada comunismului, Palatul
Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. Dupa cutremurul din 1977, fiind grav
avariat, intra intr-un amplu proces de restaurare care a durat circa 10 ani.
Restaurarile s-au efectuat conform marturiilor de epoca sau in spiritul
resedintelor princiare europene din secolul al XIX-lea.
In 1984 a fost demolata, intr-o
singura noapte, biserica manastirii Cotroceni, din ordinul lui Nicolae
Ceausescu. Din vechea manastire azi se mai poate vedea trapeza, bucatariile si
pivnita.
Palatul Muzeu
Din 1991, in aripa veche a
palatului s-a organizat Muzeul National Cotroceni. Un muzeu apreciat in Europa
si reprezentativ pentru Romania. Actualul Complex Muzeal pastreza arhitectura
initiala, unitara compozitional si artistic. Unele din numeroasele schimbari
suferite de-a lungul vremii s-au dovedit remarcabile in ceea ce priveste
conceptia si dimensiunile, altele au fost nefaste, dar nu au impietat radical
conceptia originala a cladirilor.
Fotografii de
Victor Radulescu
|
