Drum catre Zalmosxis (V)

Cu o mie de ani inainte de Sumerieni
    Ideea privind vechimea romanilor, sprijinita de rusi, de americani...
    De rasul strainilorDar lucrurile nu se opresc aici; in toti acesti sapte ani de cand se desfasoara congresele internationale de dacologie nu-mi amintesc de nici o dezbatere stiintifica, fata in fata, cu argumente si dovezi, privind cele doua curente de opinie aflate in circulatie; cele mai multe din pu­blicatiile centrale sau posturile de radio si TV din Romania, fie n-au semnalat evenimentele desfasurate, fie au cautat modalitati de a arunca asupra lor indoiala; nu mai departe, in 2006, in seara zilei de 1 iulie, cand la la Orastie s-a come­morat anul Decebal - 1900 de ani scursi din 106 d. Hr., pe TVR Cultural este invitat seara, la stiri, un jurnalist „foarte bine instrumentat“ care, ajutat si de realizatoarea emisiunii, ia in deradere eforturile unor romani care se straduiesc sa aduca la lumina miracole, deliberat „uitate“, din istoria noastra: „ce importanta mai are pentru cei de astazi ca ne tragem de pe unde ne tragem...? eu unul, prefer sa ma uit la un meci“, spune, respectivul „jurnalist“; si asta inca n-ar fi nimic; au fost in toti acesti ani, romani care au sustinut si au izbutit sa impuna, printre participantii la congres, persoane cu pregatire precara sau chiar cu serioase probleme psihice, care prin interventiile prezentate sa dea o nota derizorie celorlalte lucrari, ce aveau acoperire stiintifica; la fel, au fost provocari, intrebari tendentioase, incercarea de a atribui initiatorilor acestor actiuni alte intentii decat cele anuntate, de a le rastalmaci spusele, de a le alatura persoane cu o faima proasta - politicieni compromisi, bolnavi psihic, exaltati, fosti legionari sau cei banuiti ca au fost implicati in actiuni de politie politica - pentru ca apoi, aceiasi manipulatori sau altii sa poata spune cu dezinvoltura: „Vedeti? Ce credibilitate pot avea niste legionari sau niste nebuni?! Nu vedeti cine participa la lucrari? Astia sunt oameni pe care sa poti pune baza? Oamenii seriosi scriu in reviste serioase nu in fituici, care apar pe nu stiu unde si care sunt aduse de la tipografie cu sacosele...
    Am fost mahnit sa vad atari semne de rautate, de meschinarie, de lipsa de intelegere, la fel cum am fost surprins de nobletea si spiritul de toleranta al dr. Napoleon Savescu, care a stiut, cu tact, cand si cum sa intervina, cum sa potoleasca spiritele si sa impiedice alunecarea si denaturarea intentiilor avute de organizatori; este mai important ca oamenii sa-si comunice ideile, asa cum sunt, evident fara denaturari, intr-un cadru organizat; numai asa putem trece catre un dialog constructiv, deschis, numai asa putem afla adevarul. Si mi-am reamintit, urmarindu-i eforturile si calmul, de acea fraza atat de profunda din scrierile lui Tagore: „Cine inchide usa minciunii, lasa afara si adevarul.“ Si sunt convins, ca doar ascultandu-i si pe unii si pe ceilalti, si pe romanii din tara si pe cei care se intorc, nostalgici, din lumea libera, si pe falsificatorii de istorie, si pe sustinatorii adevarului, si pe cei care au promovat si continua sa promoveze balacareala din mass-media, si pe cei care ne-au impuiat capul, umilindu-ne in propria noastra tara cu idei, precum „rusinea de a fi roman“, si pe cei care ne fura nu numai de aurul tarii sau de banii adunati cu japca de la contribuabili, dar si de trecutul nostru, de obiceiuri, de cutume si credinte, sunt convins ca doar lasandu-i pe toti sa se exprime, putem avea, in fine, o imagine, aproximativa fireste, asupra propriei noastre identitati. Si putem spune, celor care ne citesc: „Iata, acestea sunt conditiile in care au trait romanii despre care scriem. Si daca, in asemenea conditii au reusit sa lase in urma lor ceva, nu numai pentru ei si pentru ai lor, ci si pentru semeni, daca prin faptele lor se diferentiaza de anonimi, cred ca avem datoria sa-i includem printre „perso­nalitatile romane“ si sa-i respectam pentru ceea ce au facut si continua sa faca.
   
    Un deschizator de drumuri
   
    „Pe baza caror criterii ati propus editorului iesean Constantin Toni Dart includerea doctorului Napoleon Savescu in acest dictionar?“ am fost intrebat de cativa colegi din mass-media centrala. „Ideile sustinute de dl Savescu, am raspuns eu, au o istorie lunga, controversata. Ele au fost sustinute - intr-o forma sau alta - si de Hasdeu, Eminescu, Mihail Kogalniceanu, care, declara, in plina campanie latinista: „romanomania ...in loc sa serveasca cauza romaneasca atrage asupra noastra rasul strainilor“ (Dan Ion Predoiu, Renasterea, 4, pag. 33, 2003), si inca multi altii. Nici una dintre aceste ilustre personalitati nu a reusit insa sa polarizeze un curent de opinie si sa impuna adevarul istoric sau macar sa determine lansarea si continuarea unor cercetari care sa ajute la decopertarea acestui adevar; Napoleon Savescu a izbutit acest lucru, chiar daca miscarea pe care domnia sa a initiat-o si o conduce a prins contur in afara tarii, sau poate tocmai de asta, o buna parte dintre cei care i s-au alaturat fiind cercetatori renumiti, nu neaparat romani, si nu neaparat din Romania...
   
    Tablitele de lut de la Tartaria, argumente de necontestat!
   
    Vom enumera doar cativa dintre participantii de marca si lucrarile sustinute de acestia in cadrul congresului Tartaria 2003, si cititorii isi vor putea face singuri o idee despre intregul fenomen pe care il prezentam:
    *Prof. Viorica Enachiuc, Giurgiu - „Identificarea si descifrarea scrierilor vechi de pe teritoriul vechii Dacii si legaturile lor cu scrierile hitite si Linear A“;
    *Marco Merlini (director al Prehistory Knowledge Project si membru al World Rock Art Academy), Italia -„Scrierea Dunarii: trei sfidari pentru prezent“;
    *Prof. dr Iuliu Paul, Alba Iulia - „Date noi privind folosirea in civilizatiile carpato-danubiene“;
    *Prof. C. Branislav Stefanoski, Skopje, Macedonia - „Payonj ma peonj, numa, limba, arazga“;
    *Prof. dr. Augustin Deac, Bucuresti - „Literele latine descoperite in cultura Turdas in mileniul VII i. Hr. atesta ca latinitatea s-a nascut in Cetatea Carpatina.“
    *Prof. Marya y Moya, prof. Ani Virgil, Barcelona, Spania - „Urme pelasge in limba poporului catalan“; *Prof. dr. Mihai Popescu, Biblioteca Militara Nationala, Bucuresti - „Fenomenul Tartaria si paradigmele receptarii sale“;
    *Prof. dr. Vasile Boroneant, arheolog, Bucuresti - „Ideograma - mesaj de comunicare cu semenii si cu poste­ritatea“;
    *Conf. dr. G. D. Iscru, Bucuresti - „Importanta marturiilor poetului Ovidiu despre limba traco-getilor“; *Dipl. ing. Alexandru Stan, Elvetia - „Din operele lui Ioan Casian din Dacia Pontica (360 - 435). Conferinte spirituale;
    *Prof. dr. Sergiu Haimovici, Iasi - „Cresterea animalelor domestice in lumea geto-daca“;
    *Prof. dr. Zenovie Carlugea, Tg. Jiu - „Marturiile Tartariei (cca 5300 - 5.200 i.Hr.);
    *Prof. Doina Muresan, New York, SUA - „Monumentul de la Adamclisi, marturie a civilizatiei dacilor“;
    *Immanuela Buga, Atena, Grecia - „Melosul traco-geto-dac“;
    *Ing. Dima Lascu, New York, SUA - „Macedonenii - pelasgii cei mai sudici, tracii cei mai sudici, dacii cei mai sudici, romanii cei mai sudici“;
    Dupa cum lesne se poate remarca si la congresul din 2003, si la celelalte organizate pana acum, s-au inscris si lucrari extrem de bine documentate, rezultate ale unor cercetari ample, adaugand adesea contributii personale importante. S-a structurat astfel o abordare moderna, interdisciplinara, accentul cazand pe obiceiurile si traditiile geto-dacilor - melos, instrumente, limba, semne de pe Columna sau legate de Adamclisi, costume populare, ritualul nasterii si mortii la geto-daci, modul in care a disparut scrierea la geto-daci, statuetele antropomorfe si zoomorfe, contributii ale geto-dacilor la civilizatia omenirii.
    Am insistat asupra acestor enumerari; ne permit sa conturam portretul unui mare roman care si-a gasit drumul propriu in dorinta de a aduce la lumina adevarul despre istoria noastra, de a promova imaginea Romaniei in lume.
   
    Rosia Montana - Pustiul din inima Apusenilor
   
    In timp ce unii guvernanti fara scrupule si fara Dumnezeu, au concesionat si au permis - probabil nu fara motive! - dezastrul de la Rosia Montana, sau au permis, prin acel rusinos program „de descarcare de sarcina arheologica“, distrugerea unui sit arheologic unic din perimetrul Rosia Montana, un alt roman, iata, isi foloseste banii obtinuti prin munca lui - caci lucreaza 14 pana la 16 ore pe zi - ca sa sponsorizeze cercetari arheologice, congrese, tiparirea sau traducerea unor carti, ca sa ajute pe romani sa-si recunoasca trecutul si sa devina mandri ca sunt urmasi ai dacilor - ca s-au nascut si traiesc in leaganul unei culturi stravechi: spa­tiul carpato-danubiano-pontic... Poate cineva sa conteste ca nu este vorba despre o personalitate?! Text si fotografii de Iftimie Nesfantu