Geoagiu Bai – izvor de sanatate multimilenar

Turismul balnear pare in cel mai mare declin din ultimul sfert de veac, desi reprezinta o alternativa pentru sanatate. Romania dispune de un bogat potential balneoturistic, locali­zat pe intreg teritoriul tarii, 40 la suta din resursele balneare ale Euro­pei, din apele minerale ale batranu­lui continent, se gasesc la noi in tara.
   Dar al Metaliferilor
   In repertoriul bogatiilor si frumusetilor naturale randuite in decorul Muntilor Apuseni, statiunea balneoclimaterica Geoagiu Bai pare ca un adevarat margaritar. Denumirea ce i se atribuie de „dar al Metali­ferilor’’, poate fi interpretata fie ca simbol al varietatii de bogatii minerale cuprinse in adancurile pamantului, fie ca expresie a multiplelor calitati dietetice-curative ale apelor sale minerale, asociate cu frumusetile odihnitoare ale peisajului natural, ce rasplatesc cu prisosinta pe oricine vine pe aici. Pentru ca natura a fost nespus de darnica cu aceste meleaguri, imbinand intr-un atragator decor, in chipul cel mai fericit, tot ceea ce ar putea oferi muntele cu marea.
   Germisara dacica
   Statiunea e situata pe valea paraului Clocota, la 12 km de orasul Orastie la o altitudine de 350 m, in mijlocul unor coline acoperite de paduri de fag si brad. Existenta acestei asezari este atestata prin marturiile cioplite in piatra, cu aproape 2000 de ani in urma, din perioada Daciei romane, sub numele de Germisara.
   Calitati curative
   Apele minerale de aici sunt termale si mezotermale, bicarbonate, calcice, mag­neziene cu urme de fier si hidrogen sulfurat, hipotone, carbogazoase si cu o usoara radioactivitate. Apele mezo­termale minerale ale statiunii Geoagiu Bai se folosesc in cura interna si in cura externa. In cura interna sunt recomandate in diferite cazuri: gastrite cronice, afectiuni cronice hepato­bili­are si diabet, alergii, anemii si covalescente dupa boli infectioase. In cura externa sunt indicate in afectiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, in tulburari circulatorii si afectiuni ginecologice. Impre­jurimile statiunii ofera numeroase atractii turistice amatorilor de drumetie. Calitatile curative ale apelor termale de la Geoagiu-Bai sunt cunoscute din antichitate.
   De la Germisara incoace
   Dacii i-au spus localitatii Germisara (germi-cald, fierbinte; sara-apa), iar dupa colonizare (sec.II d.Ch.) roma­nii au numit-o Thermae Dodonae. Sursa folosita de geto-daci a fost descoperita de arheologi in centrul unui mamelon de travertine numit „Dambul Romanilor’’. Prima marturie scrisa despre Geoagiu dateaza din 1291, numele sau aparand intr-un document ca hotar pentru o mosie din Bintinti (astazi satul Aurel Vlaicu). Romanii au amenajat izvorul si au marit bazinul, captand apa printr-o retea de tuburi din teracota pe care se desluseste marca lui Lucretius Aquila, conducator al Legiunii a XIII-a Gemina, cantonata, dupa cum se stie, in castrul de la Apulum (Alba Iulia) si in imprejurimi. Urmele constructiilor balneare romane de la Geoagiu explica mentionarea localitatii Germisara in „Tabula Pentin­ge­riana’’, ca fiind in apropiere de Ulpia Traiana, pe marele drum imperial catre capitala Sarmizegetusa. Incepand din 1397, Geoagiu a devenit resedinta unui mare domeniu feudal. Ultimul lui proprietar a fost Ion Corvin, fiul lui Matei Corvin, care l-a detinut pana in 1506, cand domeniul a intrat in posesia regalitatii ungare. Un an mai tarziu, la 5 decembrie 1507, a fost donat lui Radu cel Mare, domnitorul Tarii Romanesti, sotiei sale Anca si fiului lor Vlad. In aceasta perioada, Geoagiu a crescut in importanta, anul 1510 aducandu-i calificarea la rangul de Oppidum (targ), in care exista o curie (curte boiereasca). Din 1517 a revenit, pentru doar 14 ani, sub stapanirea romaneasca a lui Neagoe Basarab, domnitorul Tarii Romanesti, care l-a administrat prin trimisii sai, boierii romani Horvat si Cioara. In aceasta perioada, respectiv anul 1528, a fost ridicata biserica ortodoxa din Suseni. Intre 1656-1658, pastorul german Conrad Iacob Hilterbrandt a vizitat baile si le-a descris in jurnalul sau astfel: „Acolo unde cadea apa cu repeziciune se afla sus o stanca ingusta de piatra, unde puteau sadea doua persoane spate la spate, iar jos era un spatiu mare, in forma de dreptunghi, in care erau amenajate primele unitati balneare: hotel, vile, bazine, bai la putina in spatii acoperite, bai de namol etc.’’ Dupa unirea Transilvaniei cu Romania, la 1 Decembrie 1918, fostul domeniu feudal si cateva mosii invecinate au constituit Plasa Geoagiu. In iunie 2001, localitatea a fost ridicata la rang de oras, fiind primul oras infiintat in Romania in mileniul III.
   Recomandari curative
   Statiunea se recomanda in tratamentul bolilor reumatismale degenerative si al diartrozelor, al bolilor sistemului nervos periferic, al bolilor ginecologice. Cura interna este benefica pentru bolile gastro­duodenale, hepato-biliare, renale. Bazinele cu apa termala, in jur de 30 grade Celsius, in aer liber, functioneaza pe durata verii. Unele hoteluri din statiune au baze proprii de trata­ment (Complex Germisara, hotelurile Aurel Vlaicu si Diana), asigu­randu-se in modul acesta o eficienta mai mare a facto­rilor de cura balneara, pacientii nemaifiind nevoiti sa se deplaseze pe distante mari pentru efectuarea procedurilor medicale indicate, in mod special pe timp nefavorabil. La circa trei kilometri vest de Geoagiu, se afla situat intr-un loc pitoresc, in mijlocul unei paduri de brad, un bine utilat sanatoriu TBC.
   Cai de acces
   Statiunea balneoclimaterica este situata la 12 km nord de orasul Orastie, de o parte si alta a statiunii desfasurandu-se o rama de culmi impadurite cu fag, gorunete si brad, cand mai pronuntate, cand mai domoale, impinse din Magura Boiului inspre Valea Muresului. In nordul localitatii Geoagiu Bai domina dealul cu varful Ceretul (550 m), iar la sud-vest Cornetul Cigmaului cu culmile Piscul si Plesul, care nu intrec 500 m inaltime. Prefacerile scoartei terestre, suferite de-a lungul timpului, sunt tradate si de aspectul exterior framantat, de numeroase abateri de la orientarea generala a prelun­girilor muntoase spre Valea Muresului de pantele versantilor pe alocuri mai abrupte sau mai domoale. O privire de orizont lasa, in general, impresia unor coline impadurite avand platouri cu pasuni, fanate si chiar locuri cultivate cu grau, secara, ori cu pomi fructiferi. Intre inaltimile acestor dealuri, statiunea pare stransa ca intr-o caldare de unde se poate iesi pe o singura poarta, aceea strabatuta dinspre est de soseaua asfaltata si Valea Bailor ce traverseaza statiunea. Pe calea auto este o distanta de 12 km de la E68 (DN 7) Deva-Sebes-Sibiu, apoi 37 km de la Deva pe DJ Simeria-Rapolt-Geoagiu, starea drumului fiind in general buna, desi dupa sezonul de iarna sau dupa ploi pot fi intalnite gropi in asfalt. Daca veniti cu trenul, coborati la gara Orastie, de aici circuland autobuze regulat, din ora in ora, in intervalul 7-19. Pe calea aerului coborati fie la aeroportul Sibiu aflat la 90 km, de aici fiind autobuze pe linia Sibiu-Timisoara, fie la cel din Arad, aflat la 190 km, de aici fiind trenul Arad-Bucuresti.
   Drumetii si agrement
   Daca ar fi sa alegem un final potrivit pentru periplul nostru prin zona cars­tica din bazinul Vaii Geoagiu, cred ca el ar putea proveni din vizitarea Cheilor Madei, adica a ingustarii situata la extre­mitatea vestica a Culmii Plesa Mare (712m). Importanta peisagistica a fierastruirii in cauza rezulta din particularitatile sale morfo­gene­tice si fizionomice inedite, prin desfasurarea sa spatiala care intrece, atat in lungime, cat si prin energia de relief a versantilor pe toate celelalte. Se pot efectua plimbari in jurul statiunii si, de asemenea, se pot inchiria ATV-uri si biciclete pentru efectuarea de plimbari in imprejurimi. Pentru cei impatimiti de pescuit sportiv exista in apropiere cateva lacuri si balti special amenajate, plus ca-si pot incerca maiestria si in raul Mures.
   Atractii turistice
   Zona de agrement a lacului de acumu­lare Faierag, de un pitoresc deosebit, se afla la numai doi kilometri distanta de centrul localitatii Certej. Drumul este neas­faltat, de acea primul kilometru poate fi parcurs cu automobile obisnuite, iar urmatorul numai cu automobile de teren. In zona din apropierea lacului sunt terenuri pe care CL Certej este dispus sa le concesioneze celor interesati. Un al doilea punct de atractie este raul Geoagiu, afluent al raului Mures, care traverseaza statiunea, avand ca afluenti la stanga Almasel, Bacaia, iar la dreapta Valea Porcului, Gura Vaii si Valea Rosie. Taul Faierag este cel mai vechi lac de acumulare din judetul Hunedoara, construit la jumatatea secolului al XVIII-lea, apa atunci fiind folosita la punerea in miscare a steampurilor si pentru spalarea aurului. Lacul Cincis este la 7 km de Hunedoara. Suprafata Taului Faierag este de 4 hectare, iar adancimea maxima 8,7 metri. Pescuitul este permis, turistii putandu-se caza in cabana care este proprietatea Romsilva.
   

Images: