Gorjenii pe urmele pandurului Tudor din Vladimiri

An de an, gorjenii din Bucuresti, stransi in Liga Culturala Fiii Gorjului, ca sa nu moara de dorul meleagurilor natale, merg sa se adape la izvoarele neamului.
    Fara hatrul Vasile Blendea, dar cu sobrul Viorel Garbaciu
    Este pentru prima data cand ajungem acasa fara cel care a fost „clasicul in viata” Vasile Blendea, cum se autointitula artistul polivalent si plin de har cu acelasi nume. Acela care zicea ca suntem din „Ardealul de Sud”, precum neamul brancusonilor descalecati din Hobita Tarii Hategului spre a intemeia Hobita Gorjului. Aceea care l-a dat Romaniei, Gorjului si Uni­versului pe „Costache” – Constantin Brancusi. Incat astazi, ca si ieri, desi Brancusi – Sfantul din Montparnasse – a trecut la cele vesnice acum 50 de ani, se spune Gorjul lui Brancusi. Iar de urbea Targu Jiu, cu al sau triptic, ridicat de Brancusi cu vreo 70 de ani in urma – Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului – ce sa mai vorbim! Totusi, cu exceptia unui spectacol omagial maiestru pus in scena, chiar daca el a avut loc noaptea, la ora 22, in aer liber, la Masa Tacerii cu oamenii reuniti in arta de poetul si omul de cultura Viorel Garbaciu, directorul Centrului Judetean de Indrumare a Creatiei Populare Gorj, nu s-ar putea zice ca gorjenii de-acasa nu l-au cam uitat pe Parintele Patriarh al sculpturii moderne universale.
    De zece ani, tot mai putini
    Avea dreptate actualul presedinte al Ligii Culturale Fiii Gorjului, colegul de breasla Alexandru Pasarin, sa deplanga si sa comemoreze pe acela care-a fost primul presedinte al gorjenilor din Bucuresti, fondatorul Ligii Culturale „Fiii Gorjului”, Dumitru Garbaciu. De la a carui trecere in lumea celor drepti s-au scurs, iata, 10 ani. Momentul de reculegere solicitat de Alexandru Pasarin, in umbra racoroasa a brazilor de la Gura Plaiului – Tismana, a trecut prea repede in goana dupa... muzica populara gorjeneasca. Pacat! Nea Mitica Garbaciu a insemnat imens pentru noi, pacatosii de astazi. Tot mai putini, mai grabiti si mai imbatraniti. De multe ori, in rele. Faptele bune apartin – in marea lor majoritate inaintasilor. Ca sa nu mai spun tristul adevar: multi dintre cei vreo suta de turisti din cele doua autocare cu Fiii Gorjului nu au nicio legatura cu obarsia. Precum crucisologul Ialomiteanu. In vreme ce gorjenii adevarati nu au loc.
    Pades – locul de suflet
    Toate intalnirile de suflet ale celor care roiesc in jurul Fiilor Gorjului, inca de la infiintarea Ligii, au un punct comun. Indiferent ce se-ntampla, duminica dimineata, cu exactitate de ceasornic elvetian, la ora 10, ne intalnim in Campia Soarelui. La Monumentul inchinat lui Tudor Vladimirescu. Sigur, uzatul text cu „Imn in Campia Soarelui” mai persista. In fond, nu lipseste evocarea istorica dedicata memoriei marelui pandur Tudor din Vladimiri. Cu marsul de intampinare, intonarea Imnului de Stat al Romaniei, alocutiuni de bun venit din partea primarului Haralambie Stoicanel, slujba de pomenire pentru Tudor si pandurii sai; alocutiuni inchinate momentului aniversat, sustinute de prefectul Stefan Popescu-Bejat, presedintele Consiliului Judetean, Ion Calinoiu, presedintele Ligii Culturale Fiii Gorjului, Alexandru Pasarin, presedintele Fundatiei „Tudor Vladimirescu” din Pades, Dan Ilie Morega, urmate de intonarea Imnului Eroilor si ceremonialul depunerii coroanelor de flori. A urmat un dens spectacol literar-muzical-coregrafic evocator sustinut de Ansamblul Artistic Profesionist Doina Gorjului si Scoala Populara de Arta Targu Jiu, condusa de profesorul si poetul Viorel Garbaciu.
    „Perla turistica” – Tismana a inaugurat Muzeul Costumului Popular Gorjenesc
    Proaspatul oras Tismana se mandreste, de duminica, 10 iunie 2007, cu un muzeu aparte. In fosta comuna a celebrei Arta casnica, renumita pe vremea lui Traian Burtea, presedintele cooperativei cu acest nume, creatoare de costume populare gorjenesti. Meritul celor de astazi, care-au pus bazele Muzeului, este incontestabil. Ca si efortul acelora care au facut posibila amenajarea sa, gasindu-se bani si multa bunavointa, in special al presedintelui Consiliului Judetean, Ion Calinoiu, al directorului Centrului judetean de indrumare a creatiei populare, scriitorul Ion Cepoi, si al artistului fotograf Teodor Dadalau, renumit in acest caz nu pentru fotografii, ci ca s-a zbatut sa aduca sponsori ai acestui asezamant de cultura populara, ce va fi, cu siguranta, extrem de vizitat de turisti din Romania si din intreaga lume. Avea motive intemeiate Ion Calinoiu sa boteze Tismana drept Perla turismului din Gorj. Intrucat Tismana e o statiune adevarata, cu oameni destoinici si gospodari. Manastirea Tismana, Centrul de agrement Gura Plaiului, veritabila tabara pentru copii, apartinand Autoritatii Nationale pentru Tineret, plus pensiunile si hotelurile existente stau marturie a harului turistic al tismanenilor.
    Nostalgia gorjeneasca
    Asa gandeam sa intitulez cronica la excelenta carte de ganduri mie la suta gorjenesti „cARTul de noapte”, a scriitorului Vasile Vasiescu, gorjean altoit la Bucuresti, dar care nu se poate desprinde de obarsia lui – Balanestii Gorjului. In pagini suculente, indiferent ca scrie despre Brancusi, Venetia, Hobita ori Nisa, omul VV se exprima cu har neaos gorjenesc. Marturie stau si minunatele pagini publicate de domnia sa in Saptamana turistica. Unele chiar reluate intre copertile volumului aparut la Editura Fundatiei „Constantin Brancusi” 2007. Ierte-ne sotii scriitori Zenovie Carlugea si Zoia Elena Deju, autorii unei alte minunatii „ARETHIA TATARESCU Marea Doamna a Gorjului interbelic“, iesita de sub teascurile Editurii Maiastra, Targu Jiu, 2007, asupra careia vom reveni. La fel si poetul bucurestean Florian Saioc, autorul minulescienelor „NOCTURNELE – alfabetul iubirii“, furat de o gorjeanca ce i-a oferit iubirea ei si mult ravnitul Buletin de Targu Jiu. Despre aceste trei aparitii editoriale nemaipomenite a vorbit poetul si fabulistul nepereche, din stirpe argheziana, Nicolae Dragos, fost profesor in Targu Carbunesti. Oras ce l-a mai dat pe profesorul ecologist si indragostit de aforismele brancusiene Stefan Staiculescu, prietenul de-o viata al octogenarului Jenica Niculescu, gorjeanul cu neamuri la Chisinau, cu amici pe toate meridianele lumii, nelipsit la toate manifestarile Fiilor Gorjului.