Istoria sub ochii nostri

Dialog cu dr. Constantin CHERA, directorul Muzeului de Istorie National? si Arheologie Constanta
    Istoria ne face sa tresarim. Sa tresarim dupa ce cadem pe ganduri. Cu toate ca are cateva sute de pagini, Jurnalul de impresii de la intrarea in Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta e aproape plin cu insemnari. Majoritatea sunt semnate de turisti straini. Alaturi, un raft cu pliante.
    Dupa ce am intarziat cateva ore pe aici, am tresarit si i-am solicitat directorului acestei institutii, dr. Constantin Chera, un interviu.
    N-am insistat asupra exponatelor din muzeu, ele pot fi vazute, l-am provocat pe director la un dialog despre activitatea cercetatorilor, convinsi ca merita, nu-i asa, si ei, un semn de pretuire. Datorita lor turistii au ce vedea in muzeu.
    Ce gandeste directorul Chera si care e mesajul lui va invitam sa descoperiti in dialogul pe care vi-l supunem atentiei.
   
   Cetatea Ulmetum – in circuitul turistic dobrogean
   
    - Va invit, domnule Chera, sa amintiti cateva dintre initiativele muzeului, pentru ca din jurnalul de impresii, care se afla la intrare, am vazut ca turistii sunt curiosi sa stie: ce fac arheologii?
    - Arheologii Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta, in colaborare cu alte institutii de profil din tara, au initiat, la inceputul verii, o serie de campanii de cercetari sistematice la cele mai importante cetati si asezari din judet, Histria, Capidava, Cheia, Ulmetum si Harsova.
    La cetatea Ulmetum, campania de cercetari a fost demarata in luna iunie, de catre arheologul Liviu Lungu, care a realizat sapaturi extramuros (in afara zidurilor cetatii), la zidul din incinta. Arheologul a descoperit numeroase piese de ceramica, dar si elemente de harnasament, echipament militar si fragmente de zid cazute. In cadrul campaniilor viitoare, cercetatorii se vor axa pe lucrarile de restaurare si conservare a descoperirilor, in vederea includerii cetatii Ulmetum in circuitul turistic dobrogean, dorindu-se, in acelasi timp, si infiintarea unui muzeu, care sa reuneasca piesele scoase la lumina in urma campaniilor siste­matice. In cadrul campaniei din acest an, pe santierul de la Ulmetum vor mai desfasura sapaturi sistematice seful stiintific al san­tierului, Gheorghe Papuc, Zaharia Covacef, Gabriel Talmatchi, Catalin Nopcea si Constantin Bajenaru.
    Cetatea din marginea de sud-est a comunei Pantelimon a fost identificata ca fiind Ulmetum, inca de la sfarsitul secolului XIX, acest lucru datorandu-se unei inscriptii (datata 140 d. Hr.), descoperita in ruinele cetatii, care pastreaza numele asezarii si al locuitorilor sai: cives Romani et Bessi consistentes vico Ulmeto. Primele sapaturi sistematice la Ulmetum au fost realizate in anul 1912, de catre arheologul Vasile Parvan, care, pe parcursul catorva campanii, a obti­nut rezultate remarcabile, concretizate intr-un volum intitulat „Cetatea Ulmetum“. Dupa o pauza care a durat cateva decenii, sapaturile de la Ulmetum au fost reluate, in anul 2004, de un colectiv al Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie.
   
   O piata intr-o cetate
   
    - Pentru ca aveti darul povestirii, va invit, domnule Chera, sa treceti in revista cateva obiective turistice.
    - Printre cele mai importante obiective turistice din spatiul cuprins intre Dunare si Marea Neagra, care pot fi vizitate de turistii romani si straini, se numara si cetatea Histria. Campaniile sistematice de cercetare arheologica de la cetatea Histria au fost inaugurate in anul 1914, sub conducerea savantului roman Vasile Parvan si au fost continuate, fara intrerupere (doar in perioada celor doua razboaie mondiale), pana in prezent. Datorita eforturilor depuse de arheologul Vasile Parvan, intre anii 1914-1927, cer­cetarea Histriei a insemnat dezvelirea, in intregime, a zidului mare al cetatii, precum si a unui mare numar de edificii publice si private, cum ar fi cartierul de vest al cetatii, edificiul comercial, piata cu portic si termele. De asemenea, in urma cercetarilor sistematice, au fost scoase la suprafata inscriptii, care au oferit o imagine sugestiva a dezvoltarii cetatii. Odata ajunsi la cetatea Histria, turistii vor observa ca zidul de incinta reprezinta ultima restrangere a ce­tatii pe vechiul promontoriu stancos si ca, alaturi de alte trei valuri de pamant, zidul constituia un sistem defensiv in fata ata­curilor venite dinspre continent. Construit la putin timp dupa marea distrugere gotica, de la mijlocul secolului III d.Hr., zidul a fost distrus in urma unui nou atac gotic (295 d. Hr.) si refacut la inceputul secolului IV d.Hr, atunci cand aria orasului s-a extins spre sud si spre nord. Acest zid inconjoara cetatea, latura de vest fiind mai solida si mai bine conservata, iar la construirea zidului au fost folosite elemente arhitectonice apartinand vechilor edificii histriene si inscriptii.
    - E adevarat ca a fost descoperita o piata intr-o cetate?
    - Poarta cetatii este amplasata la mijlocul laturii de vest a orasului si este prevazuta cu turnuri, care cuprind intre ele o curte interi­oara de forma trapezoidala, care este pavata cu lespezi de piatra, limitata la nord, est si sud de edificii publice private. In partea de est, se vad temeliile bine conservate ale unei basilici crestine, cu cripta. Spre sud, piata este limitata de o bazilica de mari proportii, cu doua siruri de coloane care impart edificiul in trei nave. Strada pe care a fost descoperita aceasta bazilica trecea, in perioada secolelor V-VI d. HR., drept unul dintre cele mai insemnate cartiere ale Histriei din ultima perioada a istoriei sale. Dintre monumentele din acest cartier se evidentiaza o bazilica publica, de forma patrata, a carei suprafata interioara este separata de doua randuri a cate trei pilastri si care dateaza din secolele V-VI d.Hr., dar si un edificiu comercial, care este format dintr-o sala absidiala, precedata de o camera intermediara si de o serie de boxe pentru vanzarea produselor.
   
   Zona sacra – punct de atractie
   
    - A existat un cartier economic in cetatea Histria?
    - Interesant de strabatut este si cartierul economic, unde edificiile au fost construite in cursul secolului VI d.Hr., fiind utilizate atat ca ateliere, cat si ca pravalii cu depozite mari cu grane. De asemenea, zona sacra este unul dintre punctele de atractie ale cetatii Histria, unde, in urma cerce­tarilor, a fost atestata existenta unor monumente din a doua jumatate a secolului VI d.Hr., monument caruia i se poate atasa prima faza de constructie a templului lui Zeus si a unui templu al Afroditei. Tot in zona sacra a cetatii, au fost scoase la suprafata mai multe fragmente arhitectonice din marmura, care au apartinut unui templu doric, dedicat „Marelui Zeu“, care dateaza din secolul III d. Hr. La sfarsitul perioadei elenistice – inceputul celei romane, zona sacra a fost transformata intr-un cartier de locuinte.
   
   Un barbat imbracat in haine de ceremonie
   
    - Turistii, e o parere, ar trebui sa stie ce presupune munca pe un santier arheologic. Unii vor pretui si mai mult tenacitatea specialistilor. Gresim noi, cumva?
    - Nu gresiti. Campania de cercetare sistematica din acest an de la cetatea Capidava s-a desfasurat in perioada 25 iunie-27 iulie, urmand ca in luna septembrie sa inceapa lucrarile de restaurare si conservare. La cercetari au participat arheologii dr. Zaharia Covacef si Tiberiu Potarniche, din cadrul Universitatii Bucuresti, si studenti din cadrul facultatilor de profil ale Universitatii „Ovidius“, Constanta.
   
   La Capidava, doua opaite in camera „C9“
   
    - Va invit sa insistati asupra ultimelor descoperiri.
    - In cadrul campaniei din acest an de la Capidava, au fost scoase la lumina, tot in sectorul de est, alte noi fragmente din mensa sacra, o masa din marmura destinata ritualurilor religioase. Primele fragmente din mensa sacra au fost descoperite in anul 2003. In camera „C9“, dupa indepartarea olanelor din acoperis si a stratului de incendiu, au fost descoperite doua vase de mari dimensiuni, din ceramica, doua opaite si material numismatic. Piesele descoperite anul acesta, dar si cele scoase la suprafata in cadrul campaniilor anterioare, vor constitui subiectul unei ample expozitii, care va fi organizata la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie.
    - Unde e situata cetatea Capidava? Se stie, turistilor le place aventura si poate ca unii vor ajunge intr-o buna zi si acolo.
    - Aflata pe malul drept al Dunarii, la jumatatea distantei dintre Harsova si Cernavoda, cetatea Capidava a ocupat un loc important in sistemul defensiv roman, facand parte din seria de castre si fortificatii ridicate in timpul imparatului Traian, la inceputul secolului II, in cadrul masurilor de organizare a limes-ului dunarean. Potrivit cercetatorilor, se pare ca aceasta cetate a fost construita de un detasament din Legiunea XI Claudia, adusa de Traian la Durostorum, dupa cucerirea Daciei.
   
   Istoria ne ajuta sa intelegem ceea ce trebuie sa facem
   
    - Sunt bani destui pentru cercetari?
    - Chiar daca suntem de acord ca se mai pot face multe lucruri, in acelasi timp, trebuie sa recunoastem ca nu se poate face tot in foarte scurt timp. Cred ca orasul Harsova ar trebui sa aiba parte de programe cu finantare europeana, care sa permita obtinerea fondurilor necesare pentru conservarea si restaurarea monumentelor existente si de promovare a acestui extraordinar de valoros patrimoniu. Cetatea Carsium are nevoie urgenta de protectie si restaurare, ca sa nu devina foarte repede... istorie.
    - Cum ar trebui, domnule Chera, sa privim istoria?
    - Suntem prea mult ancorati in realitatea imediata. Cred ca ar trebui sa ne concentram mai mult asupra celor ce vor urma. O perspectiva mai larga ne poate ajuta sa intelegem mai bine sensul a ceea ce, de fapt, dorim si a ceea ce trebuie sa facem.