Leapsa la LEPSA

HAOS
    Chiar daca Dumnezeu si natura au daruit cu o inzestrare extraordinara a satului Lepsa, capabil a deveni candva o veritabila statiune turistica, intentiile si demersurile autoritatilor lipsesc cu desavarsire. Numai daca punem fata-n fata interviurile cu un primar si un om de afaceri, ne dam seama de enormele diferente. La primul vedem numai demagogie si politicianism ieftin. Iar la celalalt intelegerea exacta a cruntei realitati si cu numeroase critici. Cu incerdere in viitorul Lepsei, le dam amandurora cuvantul. Avem serioase motive de indoiala. Haosul din Lepsa va trebui curmat! Asteptam si alte punte de vedere
    Ion PREDOSANU
   
    O viitoare statiune turistica?
   
    Convorbire cu VASILE AGURIDA, primarul comunei Tulnici, judetul Vrancea
    -Bun gasit, domnule primar. Care sunt investitiile viitoare pentru comuna ce o conduceti si care are in componenta si satul Lepsa?
    -Cea mai necesara este alimentarea cu apa a satelor Tulnici, Coza si Lepsa, dar mai avem de facut pentru satele Tulnici si Coza o statie de epurare si canalizare. In continuare, avem un studiu de fezabilitate pentru realizarea regularizarii albiei paraului Strei, care ne-a facut probleme in anul 2005, o investitie ce se ridica la o valoare de 100 miliarde lei vechi. Mai avem in vedere asfaltarea drumului Lepsa-Streiu, dar si a DN 2D care face legatura intre Focsani si Targu Secuiesc, lucrari incepute in acest an, cu o valoare de aproximativ 300 milioane de euro.
   
    Numaratoarea lui Pristanda!
   
    -Stiu ca la nivelul acestui an comuna are 5.786 locuitori. Cam cate case sunt ale autohtonilor si cate sunt case de vacanta?
    -Avem cam 1.000 case de vacanta, dintre care 300 sunt ale galatenilor, iar populatia autohtona are 3.000 locuinte.
    -Care sunt solutiile pe care le aveti in vedere de aplicat pentru crescatorii de animale din zona?
    -Cresterea animalelor la Tulnici, din pacate, a devenit istorie. Asta pentru ca forta de munca a imbatranit, majoritatea tinerilor sunt plecati in strainatate, iar lucratul pamantului nu prea mai are cine sa-l faca. Pe ici, pe colo, mai sunt crescatori, dar efectivele de animale au scazut considerabil.
    -Am aflat ca exista intentii din partea unor investitori straini si romani de a ridica o fabrica ecologica de branzeturi si alte produse lactate.
    -S-a discutat mai mereu de aceasta, dar probabil ca investitorii s-au orientat spre alte zone unde intr-adevar sunt animale mai multe.
   
    Memorii la MIRA, in loc de Ministerul Mediului!
   
    -Paraul Strei este o problema de mediu?
    -Pana in 2005 acesta nu ne-a facut probleme, dar atunci au venit apele atat de mari incat nimeni nu-si aminteste din cetatenii mai in varsta de un fenomen similar.
    -S-a facut cumva vreun proiect la vreun minister pentru rezolvarea favorabila a problemei?
    -Programul de regularizare, despre care am amintit mai inainte, s-a inaintat la Prefectura Vrancea, Consiliul Judetean si de acolo mai departe la Ministerul Internelor si Reformei Administrative. (Desi in opinia noastra, destinatarul mai nimerit ar fi fost Ministerul Mediului, n.n.). Asta pentru ca dupa inundatiile din 2005 ni s-a cerut o evaluare a pagubelor si perspectiva pentru viitor si am legat povestea de acest lucru.
    -Ce se intampla cu drumul de la sosea spre Streiu, intrucat este o situatie mai mult decat dificila parcurgerea lui de autoturismele cu ecartamentul jos. Noroc cat de cat cu cei de la Fundatia elvetiana Teen Ranch care din surse proprii de finantare l-au amenajat la nivelul unei artere rurale.
    -In urma inundatiilor din 2005, noi am reparat acel drum, dar totul s-a facut provi­zoriu din cauza lipsei banilor. Acum trebuiesc facute consolidari de mal, regularizata albia si abia apoi facut drumul si asfaltat.
   
    Promisiuni desarte
   
    -Este valoarea impozitelor pe care le incasati destul de mare ca sa acopere o asemenea investitie?
    -Valoarea impozitelor acopera jumatate din cifra, asa ca trebuiesc bani de la buget.
    -Domnule primar va marturisesc ca vin de la Vatra Dornei, o statiune mai dezvoltata decat Lepsa, desi pe ultima a binecuvantat-o Dumnezeu cu un peisaj mirific. Cand si Lepsa va fi declarata statiune turistica?
    -Vatra Dornei a fost mereu peste Tulnici, chiar si inainte de 1989. Nu ne putem compara. Relieful de acolo nu seamana cu al nostru, care este mult mai accidentat. Pentru a ne declara statiune turistica mai intai trebuie creata o infrastructura serioasa. Am facut o statie de canalizare si epurare la Lepsa care in urma inundatiilor din 2005 a fost calamitata in procent de 50 la suta si nici pana la ora actuala nu am primit bani ca sa putem reintra in normal.
    -Mai exista intentia autoritatilor judetene pentru partia de schi si telescaun?
    -Initial s-a abandonat problema de la Gresu, dar acum s-a reluat si se face in zona Lepsa-Netedea. Investitia va fi demarata chiar de anul acesta.
   
    Statiune (ne)curata!?
   
    -Sunt ceva probleme si la capitolul curateniei in zona. Am vazut numai tomberoane neridicate cu gunoaie, chiar imprastiate peste tot.
    -Fiind localnic, nu m-am intalnit cu o cantitate atat de mare de gunoaie ca in acest an. Firma cu care avem contract de prestari servicii a ajuns sa nu faca fata situatiei.
    -Ce transmiteti posibililor detinatori de case de vacanta in zona?
    -As dori ca acestia sa respecte in primul rand legea constructiilor, caci pana la ora asta fiecare a construit cum a vrut, ignorandu-se arhitectura locului. Intr-un viitor cat mai apropiat, Tulniciul va arata altfel.
    -In momentul de fata cam care este valoarea unui mp de teren aici ?
    -Intre 20 si 40 de euro. Primaria nu mai are terenuri de vanzare, dar sunt particularii.
    -Va dorim mult succes in continuare si abia astept ca la viitoarea intalnire sa discut cu primarul statiunii turistice Tulnici-Lepsa. Frumusetea locurilor o merita din plin.
   
    Romania binecuvantata de Dumnezeu!
   
    * cum poate absenta unui drum omenesc sa amane la infinit deschiderea primei fabrici ecologice de branzeturi din Romania
   
    Dialog cu CORNELIA ANDRISOI, administrator vila „Barlogul ursilor“ din Lepsa
   
    Autoritatile frana
   
    -Am ascultat impreuna aici la vila Barlogul Ursilor, la cea mai inalta altitudine din Lepsa, un loc binecuvantat de Dumnezeu, declaratiile primarului comunei Tulnici si v-am urmarit reactiile, care erau de nemultumire totala. De ce?
    -Afirmatiile primarului, trebuie sa recunosc, ma surprind, mai ales ca trateaza destul de superficial aceasta problema importanta. Lepsa trebuia demult sa fie statiune turistica. In primul rand, ma surprinde atitudinea dumnealui vizavi de populatia autohtona. Zic eu ca nu poti spune, fiind primar, ca tineret nu mai este, iar localnicii care sunt par destui de putini. De aceea pun problema: daca tineret nu este si localnicii sunt putini trebuie sa asteptam sa moara? Nu le dam o sansa pentru cat mai au de trait, desi stiu ca realitatea nu este chiar asa? Oamenii care sunt localnici nu sunt foarte batrani. Sunt oameni in putere, au animale, lanuri cu faneata, asta au facut toata viata si asta au si acuma. Pentru ei este o problema uriasa faptul ca nu-si mai pot creste animalele, nu mai pot produce branza asa cum au facut in toti anii acestia, mai ales ca este si normal ca aceasta activitate trebuie sa corespunda standardului european. Firesc, ei nu-si pot permite financiar aceasta. Personal cunosc problema pentru ca am ca plan de investitie sa fac o fabrica ecologica de branza in Lepsa. Am acest teren, dar si o ferma de animale unde cons­tructia este facuta la standarde europene pentru productia de branzeturi. Problema majora e ca terenul meu este la o distanta destul de mare de centrul satului, mai sus chiar de punctul Streiu, unde in ultimii ani necazul cel mare il reprezinta drumul. Ma surprinde de asemeni ca primarul spune ca nu au fost bani suficienti si drumul s-a facut superficial acum cativa ani. Eu am o gandire mai simpla, poate nu una de primar si spun asa: daca acum trei luni proprietarii de la tabara elvetiana au putut sa faca din banii lor, nu ai Primariei, investitia cu drumul, care nu a fost atat de mare cum se plange domnul Agurida, folosind piatra care este din belsug pe malurile Streiului si Putnei, administratia locala de ce sta cu mainile in san? Elvetienii protestanti au facut drumul doar pentru a se putea trece cu un mijloc de transport pentru ca era asta o chestiune de existenta. Este insa necesar sa se faca mai mult, sunt multe case de vacanta si vin foarte multi turisti, sunt foarte multe pensiuni. Proprietarii caselor de vacanta, multi dintre ei in zona de foarte multi ani, varsa jumatate din bugetul Primariei, cel care ar trebui sa suporte amenajarea drumului. Nici 1 la suta din suma stransa nu a fost folosita pentru comunitate, pentru nici o investitie stringenta, am aceasta con­vin­gere si m-as bucura sa se dovedeasca contrariul.
   
    Fabrica ecologica, la nivelul Frantei
   
    -Revenind la viitoarea fabrica eco­lo­gica, dati-ne cateva date suplimentare.
    -Pentru a face un produs ecologic, conditiile sunt foarte, foarte dure si tin nu doar de posibilitatea de investitie, ci si de natura de unde se culege materia prima. Pentru o branza ecologica este necesar ca materia prima sa fie dintr-o regiune unde nu se afla nici macar la mare distanta zona industrializata, poluata, iar locul de recoltare al materiei prime trebuie sa fie pur, natural. Si iata ca Dumnezeu a facut ca aici la Lepsa sa fie aceasta posibilitate, sa existe aceasta sursa din mijlocul naturii, o natura virgina, neafectata si neatinsa de tot ce inseamna civilizatie exagerata.
    -Mai aveti cunostiinta de vreo fabrica similara in tara?
    -Sub nici o forma. Am fost la Institutul Industriei Alimentare si am discutat cu specialistii de acolo si mi-au confirmat inexistenta pentru ca acolo nu sunt aceste conditii naturale in alta zona din tara. Tari occidentale au incercat sa faca asa ceva si nu au putut pentru ca la ele nu sunt aceste conditii naturale. Romania este binecuvantata de Dumnezeu ca are aceasta resursa naturala. Cred ca sunt astfel de fabrici doar in Italia, Franta si Germania si sa va spun drept nu mai cunosc altele.
    -Va apreciez curajul pionieratului, dar, desigur, obstacolele nu vor lipsi.
    -Vizavi de proiectul meu de investitie, problema majora este drumul pentru ca terenul meu este in zona asta, a Punctului Strei, care n-are cum evita artera din centrul satului aici. Daca fac aceasta investitie pot avea surpriza ca mai vin niste ape peste nu stiu cat timp care vor rupe din nou toate podurile si nu mai au acces mijloacele de transport si atunci totul se duce de rapa.
    -Discutam aseara cu partenerul dvs. din Franta care-mi povestea cum arata complexul care-i apartine, Esmeralda din Saint Martine, cu 71 locuri de cazare, gradini la tot pasul, 17 piscine. Aveti vreo idee similara pentru zona Lepsei, pentru ca iar vom fi nevoiti sa consemnam o premiera?
   
    Inclusiv turism balnear
   
    -Domnul Gerard Francilette este asociatul meu, lucru care ma bucura enorm, pentru ca trebuie sa recunosc ca oricat as dori eu sa aplic standardul european dupa instructiunile teoretice romanesti nu este suficient, pe cand dansul vine dintr-un mediu in care acest lucru se face de destul de multi ani si mizez pe experienta foarte importanta pe care o are.
    -Care ar fi domeniul de turism pe care-l veti implementa la Lepsa?
    -Este vorba de agroturism pe care-l consider cel mai placut si adecvat pentru Romania, tara cu resurse bogate naturale, iar natura este atat de frumoasa incat ar fi pacat sa nu folosim asta si sa pastram totodata traditia autohtona. Am insa si intentia dezvoltarii in zona a turismului balnear, acum studiind ce fel de tratamente sunt indicate la Lepsa-Tulnici.
    -Stiindu-va darzenia si faptul ca sunteti din fire o luptatoare nu ramane decat sa va tinem pumnii si sa va ajute Dumnezeu in realizarea proiectelor discutate.
    -Cea a lasat Dumnezeu, trebuie completat de oameni si tot ce facem este pentru ca Lepsa sa devina cat mai curand statiune turistica.
    -Va multumesc si ma rog ca organelor administrative sa li se dea mintea cea buna pentru a sprijini din fotoliile pe care le detin pe oamenii care vor sa investeasca si-si folosesc banii pentru binele comun si pentru tara. Un investitor privat nu face niciodata numai pentru el.
   

Images: