Manastirea Hurezi -Tezaur al civilizatiei romanesti

Printre manastirile monumente istorice, care impodobesc pamantul romanesc, Manastirea Hurezi este considerata, impreuna cu schiturile sale, cel mai reprezentativ complex de arhitectura, definitoriu pentru „stilul brancovenesc”.
      
      Cantecul huhurezilor
      
      Este asezata in partea de nord a judetului Valcea, pe drumul national DN 67 Ramnicu Valcea-Targu Jiu, la poalele Muntilor Capatanii, strajuita de codrii, intr-un loc plin de farmec si singuratate, a carui liniste o tulbura doar cantecul huhurezilor, acele pasari de noapte care au dat, probabil, numele acestor locuri si al manastirii.
      
      Salas Dumnezeului lui Iacob, in stilul brancovenesc
      
      Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti intre anii 1688-1714, vazand nestatornicia vremurilor, indata dupa primirea sceptrului Tarii zideste manastirea, dupa cum glasuieste si hrisovul de intemeiere al manastirii „intr-al doilea an al domniei noastre pus-am temelie si am inceput a zidi manastire”. Prin aceasta fapta cucernica, domnitorul isi vedea implinita o dorinta sfanta, care-l framanta, dupa cum citim in pisania de deasupra usii bisericii: „Nu voi intra in salasul casei mele, nu ma voi sui pe asternutul patului de odihna, nu voi da somn ochilor mei si pleoapelor mele dormitoare si repaos tamplelor mele, pana nu voi afla loc Domnului si salas Dumnezeului lui Iacob”.
      Urmand in cuvant si in fapta pe proorocul Psalmist, domnitorul Constantin Brancoveanu a inaltat cea mai de seama ctitorie a epocii sale, care a atras si atrage admiratia si pretuirea vizitatorilor din toate timpurile.
      
      Nepretuit ansamblu de arhitectura medievala
      
      Sfanta Manastire Hurezi, importanta si valoroasa asezare monahala din apropierea orasului turistic Horezu, reprezinta cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca. El cuprinde manastirea propriu-zisa, biserica bolnitei, ctitorita de doamna Maria, sotia lui Constantin Brancoveanu, ridicata la 1697; Schitul Sfintilor Apostoli, la circa 50 de metri spre nord, ctitorit de marele staret Ioan Arhimandritul, in 1698, si Schitul Sfantul Stefan, dupa numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703.
      Manastirea Hurezi are doua incinte. In cea dintai, exterioara, delimitata de ziduri puternice de caramida, se afla prima poarta de incinta si o cladire cu etaj, in dreapta. A doua incinta are forma dreptunghiulara, inchisa pe trei laturi cu cladiri, avand parter si etaj. Latura de rasarit se incheie cu un zid inalt, ca la multe manastiri cu incinta.
      La mijlocul acestei incinte se afla biserica mare, impunator monument, lung de 32 m si inalt de 14 m. Ea este o interpretare mai simplificata a bisericii episcopale de la Curtea de Arges.
      
      Biruinta Crucii asupra Semilunii
      
      Hramul manastirii „Sfintii Imparati Constantin si Elena”, o multime de sfinti si scenele religioase din Vechiul si Noul Testament ocupa peretii interiori ai bisericii si pronaosului. Pictura este pusa in valoare si prin culorile vii ale ornamentatiilor florale ce despart sinoadele ecumenice. Pe langa iconografia religioasa, intalnim si compozitii cu caracter laic, cum e istoria ilustrata a vietii Imparatului Constantin cel Mare, cu o anumita semnificatie pentru vremea aceea, biruinta Crucii asupra Semilunii.
      De remarcat este amplul tablou votiv din pronaos, veritabila galerie de portrete cu mare valoare artistica, infatisandu-l pe Domnul Tarii Romanesti Constantin Brancoveanu cu familia sa, in care se distinge chipul doamnei Maria. Biserica manastirii avea menirea sa devina necropola familiei Brancoveanului si a neamului.
      In interiorul bisericii, pe langa inestimabilul iconostas, sculptat in lemn, se afla si scaunul domnesc frumos sculptat, tot din lemn, purtand stema Cantacuzinilor.
      Intrarea principala in incinta centrala se face prin latura de miazazi, pe sub bolta larga care la vreme de bejenii se inchidea cu o mare poarta de lemn ferecata cu fier, existenta si astazi, in forma originala.
      Deasupra intrarii se inalta turnul clopotnitei, care adaposteste patru clopote mari, cu sunete armonioase, trei purtand in inscriptie numele domnitorului.
      In dreapta si stanga clopotnitei, pe cele trei laturi sunt chiliile randuite pe doua nivele, suprapuse, in fata carora se gaseste cate o galerie cu arcade in semicerc, sustinuta de stalpi de piatra.
      Paraclisul, situat la mijlocul laturii de apus a incintei, drept in fata bisericii, ridicat la 1697, e unul din cele mai gingase monumente din aceasta epoca. Planul lui consta dintr-un naos patrat, dominat de turla octogonala admirabil proportionata, cu opt ferestre, acum singurul izvor de lumina al zilei, dintr-un altar semicircular.
      Una dintre podoabele arhitecturale, care da manastirii Hurezi un aer de sarbatoare si incanta privirea vizitatorilor, e foisorul vrednicului egumen si iubitor de arta Dionisie Balacescu, ridicat intre anii 1725-1753, opera pietrarului Iosif.
      
      Tocilescu si Calendarele Brancoveanu
      
      Din bogata zestre a bibliotecii adunata acolo de ctitor si de carturarii vietuitori, invatatul Gr. A. Tocilescu a gasit si ridicat in 1885, pentru Muzeul National, 38 de manuscrise si 393 de carti tiparite in diferite limbi. Tot aici s-au pastrat vestitele calendare ale lui Brancoveanu din anii 1693, 1695, 1701, si 1703, precum si un frumos pomelnic.
      
      „Bizant dupa Bizant”
      
      Prin toate aceste marturii istorice si frumuseti artistice, Manastirea Hurezi este una dintre cele mai convingatoare opere ale creatiei spirituale multiseculare, pe care marele istoric Nicole Iorga a numit-o printr-o fericita formulare - in lucrarea „Bizant dupa Bizant” - continuatoare a civilizatiei romane, ai carei mostenitori in Europa de Rasarit sunt romanii.
      

Images: