Mihai Eminescu pictat de Sabin Balasa

Orice iesean intrebat pe strada, nu doar un ghid turistic a carui meserie presupune ceva stiinta de carte si mai ales istorie in capitala Moldovei, te va indemna, daca-l intrebi ce merita vazut la Iasi, sa vizitezi Sala Pasilor Pierduti care gazduieste celebrele picturi murale realizate de Sabin Balasa in perioada 1968-1978. Si indemnul este cu atat mai explicabil cu cat in centrul acestui adevarat sanctuar al picturii create de Sabin Balasa se afla un exceptional portret-metafora al lui Mihai Eminescu. Desigur, in orasul de suflet al lui Eminescu se afla, chiar in parcul Copou, un muzeu dedicat poetului, in fata Bibliotecii Centrale Universitare se afla binecunoscuta statuie de la Fundatie, la Casa Pogor poetului i s-au acordat spatii ample si o alta statuie, practic oriunde exista un spatiu muzeal dedicat literaturii (si in dulcele targ sunt mai multe zeci) te intalnesti si cu Eminescu. Portretul realizat de Sabin Balasa are, totusi, o semnificatie aparte, creatia depasind rostul unei iconografii pur ilustrative si relansand in mit imaginea poetului.
      Putina lume stie ca, inainte de a crea acel portret ca o imensa pictura murala, in 1966, Sabin Balasa a realizat un portret mai mic, ulei pe panza, pe care conducatorii universitatii iesene il arata doar initiatiatilor si care, desigur, a contat mult in decizia de a incredinta tanarului pictor din acea vreme privilegiul de a realiza cel mai mare ansamblu de lucrari murale din Romania. Poate ca a venit momentul ca si acelui portret sa i se asigure un spatiu de expunere pe masura importantei sale.
      Chipul lui Eminescu a inspirat multi artisti plastici de pe ambele maluri ale Prutului si probabil ca imaginea sa are, statistic vorbind, cel mai mare numar de reprezentari. Era firesc ca simbolul ge­niu­lui romanesc sa constituie o tema predilecta pentru pictorii si sculptorii romani. Toate aceste lucrari merita vazute atunci cand le intalniti. Portretul realizat de Sabin Balasa este probabil cel mai vazut dintre toate si nici nu e de mirare intrucat opera ofera in acelasi timp intalnirea cu doua simboluri ale geniului artei romanesti – poetul si pictorul.