Muzeul memorial GEORGE COSBUC

Comuna Cosbuc (fosta Hordou), judetul Bistrita-Nasaud
   Aproape de malurile unei ape cantatoare, pe langa care drumuri duc la „moara cosbucenilor“, asezata pe un colt, dainuieste casa natala a marelui poet, George Cosbuc (1866-1918). O casa lunga, taraneasca, fara arhitectura deosebita, dar de o mare valoare culturala. Aici a trait numeroasa familie a preotului Sebastian Cosbuc si aici a locuit, o vreme, insusi viitorul bard. George era al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic.
   Inceputurile
   La intrare, vatra si traditionalul ceaun de mamaliga, vesela de ceramica populara, un panou cu fotografii ale elevului Cosbuc la liceul graniceresc din Nasaud, documente despre anii studentiei clujene. Se demonstreaza pasiunea primordiala pentru culegeri de folclor, temelie trainica a viitoarelor sale poeme.
   Prima incapere a apartinut tatalui si, pe langa obiecte personale, se afla aici numeroase carti din literatura romana si universala, semne ale unui pasionat carturar. Se stie ca, la indemnul lui, G. Cosbuc a tradus Divina Comedie a lui Dante.
   Mama poetului era mestera in improvizarea de strigaturi si de la ea a deprins copilasul George dragostea pentru poezia populara.
   Mai sunt expuse si niste documente care amintesc de repetatele reveniri ale poetului in locurile natale, primirea sa in randurile membrilor Academiei Romane si trecerea poetului de hotarele acestei vieti – in 1918.
   In a doua incapere se remarca „bancuta“ scolarului de odinioara, etajera cu operele sale, pelerina si palaria lui, mobilier obisnuit. Epoca de glorie literara a lui George Cosbuc este concretizata in cea
   de-a treia camera, unde sunt expuse editii princeps ale volumelor: Balade si idile si Fire de tort, unele lucruri care au apartinut elevului Cosbuc, reviste la care a lucrat efectiv: Tribuna, Vatra, Samanatorul s.a.
   Nimeni n-a descris, in versuri, mai bine decat George Cosbuc, puritatea si frumusetea sentimentului de dragoste al omului din popor.
   Nimeni n-a descris mai bine decat el hora romaneasca:
   „Trei pasi la stanga binisor/ Si alti trei pasi la dreapta lor:/ Se prind de maini si se desprind,/ Se-aduna cerc si iar se-ntind,/ Si bat pamantul tropotind / In tact usor.“ (Nunta Zamfirei)
   Pierderea unicului fiu
   Abia in ultima incapere descoperim inceputurile literare ale poetului, interesul pentru editarea revistei scolare Musa somesana, fotografii de familie si chipul fiului sau, Alexandru Cosbuc, pierdut prematur intr-un groaznic accident de automobil, la Balesti, judetul Gorj, in drum spre Manastirea Tismana, in 1915. De la acea data, Cosbuc n-a mai fost om si viata i se va sfarsi curand, la 9 mai 1918.
   O vitrina exprima interesul lui Cosbuc pentru traduceri din alte literaturi, alaturi de numeroase studii inchinate operei sale.
   In sat, la Nasaud si la Cluj, George Cosbuc si-a cultivat mintea prin lecturi bogate si si-a perfectionat arta de a versifica. In 1885, Tribuna i-a tiparit Filozofii si plugarii – snoava versificata, dupa care loan Slavici l-a chemat la Sibiu sa lucreze in redactia revistei.
   Creatorul samanatorismului
   A venit la Bucuresti, unde a condus reviste ca: Vatra si Samanatorul, initiind prin aceasta - impreuna cu comitetul de redactie - un curent literar de cunoastere si valorificare a spiritului si sufletului popular. Erau adversari ai curentelor moderniste, apusene, si ai poeziei citadine, vazand in oras un loc de pierzanie.
   Pentru climatul nou, adus de poezia lui Cosbuc in epoca post-eminesciana, citam aprecierea lui Octavian Goga la aparitia volumului Balade si idile: „Ca un proaspat vant de primavara, patruns brusc in linistea obosita a unui iatac, a zguduit puternic nervii discordati dimprejur, a inviorat atmosfera, a deschis un orizont nou si a avut marele merit de a reintroduce principiul sanatatii in literatura“.
   Asezarea
   Comuna Cosbuc, mai demult Hordou, este o localitate in judetul Bistrita-Nasaud. Se afla la 36 km de Bistrita, fiind asezata in lunca Salautei, la doar 8 km de Salva. La casa memoriala a poetului se ajunge cu trenul la Bistrita si de acolo cu autobuze.