Muzeul memorial OCTAVIAN GOGA

„Castelul de la Ciucea“ este sintagma prin care gazetarii de pe vremuri indicau ironic resedinta omului politic Octavian Goga (1881-1938). „Miracolul“ existent astazi acolo – constructii si parc – este rezultatul ingeniozitatii spiritului intreprinzator si energiei Veturiei Goga – a doua sotie a poetului – care a facut, dintr-o casuta modesta si o gradina neglijata, un adevarat paradis terestru. Pana in 1919, proprietatea a apartinut sotiei lui Ady Endre,
   de la care a cumparat-o Octavian Goga.
   
   Colectia de arta a sotilor Goga
   
   Castelul, inainte de a deveni muzeu memorial, este un tezaur de comori artistice, in care nu stii ce sa privesti si sa admiri mai intai!
   Un hol cu peretii capitonati in lambriuri, un candelabru enorm si o scara ce duce la etaj iti deschid ospitalier muzeul.
   In camera de lucru a poetului sunt expuse materiale de mare valoare: un covor cu elefant acopera un perete, ceilalti fiind decorati cu tablouri de N. Grigorescu, St. Luchian, D. Paciurea, Th. Pallady, Camil Ressu; busturile poetului in doua viziuni distincte: Corneliu Medrea si Milita Petrascu; o biblioteca, cu aproape zece mii de volume; un scrin ce a apartinut lui Avram lancu; biroul Biedermeyer si fotolii tapisate in piele de Cordoba; vitrine cu portelanuri si obiecte de arta orientala; miniaturi persane, pianul, s.a. constituie numai cateva din pretioasele obiecte aflate aici, care vorbesc de la sine despre finetea gustului artistic si pasiunea de colectionari a sotilor Goga. Mai sunt o seama de fotografii: mama poetului in costum national, sora Victoria, disparuta prematur, numeroase fotografii ale Veturiei si ale lui Goga, surprins in diferite ipostaze: la Academia Romana, in tinuta de ceremonie (1933), si ultima imagine a cuplului, la Predeal, in 1938, inaintea sfarsitului...
   
   Opera literara in exponate
   
   Activitatea literara si publicistica este larg ilustrata prin exponate de vitrina: manuscrise facsimilate ale unor poezii (Oltul, Clacasii), volumele de versuri: Poezii (1905), Cantece fara tara, Ne cheama pamantul, Din umbra zidurilor, piesa de teatru Domnul Notar, culegerea de discursuri patriotice - Mustul care fierbe; amintirile din Fragmente autobiografice si o lucrare omagiala: Precursorii.
   
   Reviste si carti cu dedicatie
   
   Sunt expuse exemplare din revistele la care a colaborat: Tribuna, Luceafarul, Familia, Tara noastra etc; fotografii cu scriitori, precum Delavrancea, St. O. losif, I. L. Caragiale, Ady Endre si o parte din corespondenta cu acesta. De la o seama de scriitori a primit carti cu dedicatii: I. Al. Bratescu-Voinesti, V. Eftimiu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Pastorel Teodoreanu, T. Vianu s.a.
   
   Patriotul Goga
   
   Octavian Goga, artist cu profunde convingeri patriotice, puse in slujba idealului national, a facut poezie si publicistica militante, pentru care i s-au inscenat procese si a suportat inchisoare.
   In perioada de neutralitate, s-a aflat la Bucuresti si a cerut intrarea in razboi pentru reintregirea tarii. Dupa razboi, s-a dedicat politicii, ajungand deputat, ministru, prim-ministru.
   In curtea castelului, la capatul unei alei, se afla Mausoleul de marmura roz, unde se odihnesc Veturia si Octavian Goga.
   
   Rasinareanul
   
   Poetul s-a nascut la Rasinari, langa Sibiu, ca fiu al preotului losif si al invatatoarei Aurelia Goga. In familie, toti erau publicisti. Octavian a facut liceul la Sibiu si Brasov si studii superioare la Budapesta si Berlin. A debutat la Tribuna (Sibiu, 1897), cu versuri. Volumul de debut - Poezii (1905) a fost primit cu entuziasm si s-a bucurat de mare succes. Cartea urmarea sa realizeze un fel de „monografie sufle­teasca“ a satului romanesc din Transilvania.
   Din pacate, cu timpul, Goga a fost tot mai mult absorbit de politica, indepartan­du-se de literatura.
   Debusolat si dezamagit, s-a stins cu sufletul neimpacat, in 1938.
   Mihai GELELETU
   Marian TEODORESCU