Parcul Güell

   Capodopera arhitecturala a geniului GAUDI
   Cutreierand Spania mai mult ca sigur ca Barcelona va fi una dintre orasele care va lasa impresii de neuitat in sufletul calatorului. Barcelona este capitala provinciei Catalonia, aflata in partea de nord-est a Spaniei. Ca si intreaga provincie Catalonia, Barcelona nu seamana cu restul Spaniei. Istoria, limba si cultura specifica ii ofera un caracter distinct.
   Orasul de sub luna
   Barcelona – „orasul de sub luna” sau in traducere libera „locul de unde se vede luna”, isi merita numele fiindca nicaieri in lume luna nu-si dezvaluie splendorile ei ca aici. Cand pronunti numele Barcelona, iti vine in minte imediat Gaudi. Antonio Gaudi si-a pus amprenta marcandu-i profund personalitatea, facand din Barcelona un oras unic in lume prin arhitectura fabuloasa, un oras de-a dreptul surprinzator, cu frumuseti pana la a te desprinde de realitate. Genialul arhitect Antonio Gaudi a fost inspirat de ideea comuniunii dintre arhitectura si natura, dintre vegetal si mine­ral, o idee foarte moderna si azi. Creatiile lui fac o sinteza intre imaginatie, fantezie si tehnologie. A fost atat de fascinat de perspectivele armonioase ale formelor create de natura, incat linia dreapta atat de prezenta in arhitectura, nu apare practic deloc in creatia sa.
   Orasul gradina
   Parcul Güell este cea mai vasta lucrare a lui Gaudi la care a lucrat intre 1900 si 1914 pentru Eusebi Güell. In 1900, Güell i-a cerut lui Gaudi sa faca un plan pentru un oras-gradina construit pe 15 ha, detinuta de el pe o parte a dealului Muntanya Pelada. Gaudi a conceput un set de reguli legate de constructia cladirilor rezidentiale si de viata parcului. Cea mai mare parte a zonei a fost rezervata unui parc de mari dimensiuni, echipat cu facilitati publice: o piata, un rezervor de apa, o biserica si o piata mare deschisa pentru activitati sportive.
   Naturalismul mediteraneean
   Parcul demonstreaza flerul lui Gaudi in domeniul artei peisajului si a fost una dintre modalitatile prin care el si-a mani­festat profundele cunostinte de botanica, pe care o studiase la universitate. Gaudi fiind credincios ideii de romantism a adaugat parcului si un puternic natura­lism mediteraneean inventat de el. Gaudi era foarte familiarizat cu vegetatia medi­teraneeana tipica si cu felul cum trebuie construit peisajul in scopuri agricole. De asemenea, ii placea sa amestece arhitectura si natura in diverse moduri. In Parcul Güell se remarca in primul rand complexitatea asezarii aleilor interne pentru pietoni si vehicole. Aceste drumuri au trebuit proiectate cu multe curbe, urmand conturul terenului acciden­tat, stancos si sterp pentru a evita alter­area formei. In cazul in care drumul ramanea suspendat, Gaudi a creat tera­sari si viaducte. Tot nevoia de a pastra caracteristicile terenului l-a facut pe Gaudi sa inventeze grote asemeni celor naturale si sa plaseze drumurile pe terasamente. In ariile deschise, el a sporit vegetatia saracacioasa plantand pini, roscovi, stejari si plante agatatoare. Cararile din parc sunt organizate in jurul a doua alei principale care incep de la intrare. Una dintre alei duce direct la piata acoperita a templului doric printr-o serie de trepte. De aici se continua spre piata mare din partea superioara, unde se afla teatrul grec. Cealalta alee principala urca de-a lungul asa-numitului Calvario, punctual cel mai inalt al parcului. Existase un plan de a construi o biserica aici, dar in cele din urma au fost inaltate doar trei cruci.
   De la iguana, la teatrul grec
   In 1903, a inceput constructia celor doua cladiri de langa intrare, la scara care protejeaza un garaj mare, la templul doric (care are sub el un rezervor de apa), la piata principala si la templul grec. Templul grec a fost completat in 1906, iar locatia curba a teatrului grec, in 1914. Cele doua cladiri de la intrarea principala sunt invelite in acelasi finisaj din piatra neslefuita. Chiar la intrarea in parc incepe o scara invelita in ceramica cu doua siruri de trepte impartite in trei sectiuni. Spatiul dintre cele doua siruri de trepte este ocupat de o serie de figuri as­cunzand apa care curge in josul dealului pana in clipa cand tasneste din fantani. Una dintre fantani este dominata de o iguana amintind de Pyton, paznicul mitic al apelor subterane, din gura careia tasneste apa. Piata sau aria templului doric este un spatiu evocator, cu 80 de coloane dorice care sustin un acoperis. Totul este delimitat de ceramica suge­rand miscarea valurilor marii, multumita unui efect reverberator al luminii. Delimitarea de ceramica contine cercuri policrome de ceramica foarte decorative. Piata teatrului grec, facuta din pamant tasat, este delimitata de o banca balus­trada lunga, care serpuieste continuu. Structura de banci este decorata cu ceramica, iar forma ei sinuoasa are bucle care pot gazdui grupuri mici de oameni. Aceasta banca serpuitoare este faimoasa, anticipand mijloace de expresie folosite mai tarziu de Picasso si Miro.
   Creatii de vis
   Dupa o plimbare ramanem cu impresia ca Parcul Güell este un vis transformat in realitate, un oras-gradina, un monument arhitectural ce reflecta ide­ea de simbioza dintre om si natura. Parcul este doar una dintre creatiile geniului Gaudi, care au facut ca Barcelona sa fie atat de deosebita. Nu trebuie sa uitam nici celelalte creatii renumite ale lui Gaudi, cum ar fi Casa Batllo, Casa Mila si desigur Sagrada Familia.