“Porti deschise” la Cotroceni

In data de 19 mai 2008, Admi­nistratia Prezidentiala a marcat implinirea unui an de la invalidarea deciziei Parlamentului de suspendare a presedintelui in cadrul unui referendum, ziua in care, dupa spusele lui Traian Basescu, romanii au fost mai puternici decat propriul lor parlament.A putut fi vizitata o parte a salilor de lucru ale Administratiei Preziden­tiale, Muzeul National Cotroceni si gradinile Palatului.Palatul Cotroceni a devenit dupa Revolutia din 1989 resedinta oficiala a Presedintelui Romaniei. Trecute vieti de domnitori Istoria palatului incepe in anul 1679, cand domnitorul Serban Cantacuzino a ridicat pe Dealul Cotrocenilor o manastire. In decursul a doi ani au fost ridicate aici biserica, anexele manastiresti si casele domnesti. Constantin Brancoveanu a poposit adesea la aceasta manastire si a continuat opera inceputa de predecesorul sau, iar Barbu Stirbei a facut din casele domnesti resedinta sa de vara. Alexandru Ioan Cuza a insemnat un moment important in istoria locului, devenind din 1862 cadrul discutiilor si marilor decizii care au marcat formarea Principatelor Romane Unite. Carol I a dispus sa se contruiasca in incinta manastirii un palat, care sa-i serveasca drept resedinta oficiala in Bucuresti si destinat mostenitorilor coroanei. Arhitectul francez Paul Gotteanu intocmeste planurile edificiului in stil venetian, iar finantarea s-a facut prin deschiderea de catre Guvern a unui credit. Efectul general este de fast, amplificat printr-o rezolvare originala care il indivi­dualizeaza. Fiecare interior este unic, compozitiile decorative sunt de diferite stiluri: neoclasic francez pentru Holul de onoare, neorenasterea ger­mana pen­tru Sufrageria germana sau neore­nasterea italiana pentru Salonul Florilor si Salonul de Vanatoare. Biblioteca Palatului Cotroceni este singurul spatiu care nu a necesitat lucrari de reconstituire de-a lungul vremii, pastrandu-se aproape intact. Constructia a inceput in anul 1888. Un arhitect roman, Grigore Cerchez a reconceput aripa nordica in stil national, adaugand si doua foisoare cu coloane, unul fiind o replica a celui de la Manastirea Hurezi. Tot el a reamenajat si Marele Salon de Receptie in stil neoromanesc, ca si Sufrageria Regala Cotroceni. Apartamente princiare In martie 1896, principele Ferdinand si principesa Maria s-au mutat la Cotroceni. Practic Ferdinand I al Romaniei a locuit aici mai mult decat ceilalti domnitori. La etajul al doilea se aflau apartamentele familiei regale. Aici se poate admira, in zilele noastre, un volum apreciabil de mobilier sobru neorenascentist. Se pot admira: apartamentul regal, salonul oriental, sufrageria regala, apartamentul Biedermayer, salonul Henric al II-lea, apartamentul francez, salonul norvegian, apartamentul stil Empire si dormitorul Reginei Maria. In perioada comunismului, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. Dupa cutremurul din 1977, fiind grav avariat, intra intr-un amplu proces de restaurare care a durat circa 10 ani. Restaurarile s-au efectuat conform marturiilor de epoca sau in spiritul resedintelor princiare europene din secolul al XIX-lea. In 1984 a fost demolata, intr-o singura noapte, biserica manastirii Cotroceni, din ordinul lui Nicolae Ceausescu. Din vechea manastire azi se mai poate vedea trapeza, bucatariile si pivnita. Palatul Muzeu Din 1991, in aripa veche a palatului s-a organizat Muzeul National Cotroceni. Un muzeu apreciat in Europa si reprezentativ pentru Romania. Actualul Complex Muzeal pastreza arhitectura initiala, unitara compozitional si artistic. Unele din numeroasele schimbari suferite de-a lungul vremii s-au dovedit remarcabile in ceea ce priveste conceptia si dimensiunile, altele au fost nefaste, dar nu au impietat radical conceptia originala a cladirilor. Fotografii de Victor Radulescu