Sarmisegetuza - Misterul unei civilizatii prospere

Capitala Daciei antice, pe numele adevarat sarmi-seget-usa (in traducere, eu ma grabesc sa curg) a fost intotdeauna o atractie pentru toti cei care au auzit de ea, incepand cu Traian si sfarsind cu romanul din zilele noastre. Aflata la confluenta dintre Carpatii Meridionali si Occidentali, lacasul se dezvaluie cu greu calatorului insetat de cunoastere palpabila a acestor minunate asezari, ce a fost secole de-a randul unul din cele mai importante centre culturale si de aparare a Daciei.
   
   Prin Poarta de Fier a Transilvaniei
   
   Drumul spre cetate se asterne intortocheat, parca lasandu-se cu greu descoperit, urcand alene prin niste minunate chei care iti pot pune la incercare nerabdarea de a gasi cel mai curand locul de conexiune cu radacinile poporului nostru. De la Bucuresti, traseul dureaza vreo cinci-sase ore, pe ruta Pitesti-Rm Valcea- Tg. Jiu- Hateg, masurand vreo 450 km. Linistea codrilor din pasul „Poarta de Fier a Transilvaniei” amplifica misterul ce pluteste in aerul ce devine dintr-odata mai dens si mai clar. Atingerea acestor vestigii te transporta instantaneu cu vreo 2000 de ani inapoi. O lume demult pierduta, dar care reinvie cu fiecare pietricica.
   
   Un complex de sanctuare
   
   Aceste vestigii situate la 1200 de metri altitudine, par menite pentru descifrarea mecanismelor astrale si a unor cicluri cosmice. Cei mai multi istorici estimeaza ridicarea lor cu 1-3 secole inainte de Christos, care mai reiese si din calen­darele raportate la ziua solstitiului de vara.
   
   Mai prosperi ca celtii
   
   Este de remarcat asemanarea uimitoare dintre planurile sanctuarului mare rotund de la Sarmisegetuza cu cel de la Stonehenge, din Marea Britanie, care este atat de evidenta, incat creeaza impresia ca planurile au fost desenate de acelasi personaj. O constatare similara se poate face si in ceea ce priveste „soarele de andezit”, foarte asemanator cu cel al calendarului Maya. Dacii aveau astronomi foarte priceputi. Ei au facut masuratori pe stele, utilizand coordonate orare si nu orizontale cum procedau egiptenii. Precizia coordonatelor dacice se reflecta in aproximarea foarte exacta a tuturor evenimentelor.
   
   Astazi, o lada de gunoi
   
   Atat de ingropate in timp, aceste vestigii nu mai iau prin surprindere pe localnicii din zilele noastre, care si-au construit deasupra lor case si grajduri. Pacat ca nu se acorda atentia necesara acestei fortarete care este cu adevarat numai a noastra. Studiind mai atent legendele, unele chiar spun ca parte din civilizatiile megalitice isi au originea pe pamanturile noastre (germanii cu origini ale sarmatilor – dacii din Maramuresul de astazi). Din dispret pentru trecutul national, multi ingroapa deseuri printre altarele dacice. Deseori un miros pestilential si roiuri de muste populeaza platourile de la Sarmisegetuza. Greu incercata de-a lungul timpului, cetatea risca sa devina un veritabil pericol ecologic. Situat in interiorul Parcului National Gradistea Muncelului- Clodovita, acest sit arheologic este obiectul de disputa dintre doua institutii (Administratia Parcului si Directia pentru Cultura si Patrimoniu Hunedoara) care, in lipsa unei legislatii adecvate, nu pot interveni. Mai mult, arborii vechi de peste 200 de ani, cazuti peste vestigii, nu pot fi urniti decat dupa lungi formalitati. De fapt, aceasta nepasare crasa fata de cultura, de istorie si chiar de trecutul istoric, nu ne mai mira. Scriitorul englez de anticipatie George Orwell spunea in deschiderea celebrului roman „1984”; „Cine nu cunoaste istoria, risca sa repete greselile trecutului”. Un mare adevar!