Semne romanesti in Tara Biblica

De-a lungul vremii, Patriarhiei Ierusalimului i-au fost inchinate in jur de 30 de manastiri romanesti, domnii si boierii, dregatori cu functii inalte la curtile domnesti, facand danii in obiecte de cult si bani spre a sprijini bisericile ortodoxe situate pe Valea Iordanului.
   Asa s-au intretinut schiturile de pe teritoriul israelian, pana la secularizarea averilor manastiresti, survenita in 1863, sub domnia lui Al. I. Cuza.
   In epoca moderna s-au ctitorit doua asezaminte de cult ortodox, cu sprijin substantial din Romania. Intre anii 1935-1936 s-au zidit o manastire la 40 km de Ierusalim si o alta la 8 km de Ierihon, nu departe de locul unde Iisus a primit botezul. Schitul de la Ierihon, cu o biserica in stil romanesc si 12 chilii, se afla intr-o zona in care precumpaneste ortodoxismul, aci fiind mai multe manastiri grecesti, etiopiene si una de rit siriac. Schitul de la Ierihon e in regiunea frontaliera iordaniano-israeliana si intr-o vreme, pana in 2000, nu era deschis pentru turisti si pelerini.
   La Ierusalim, in 1938, a fost ridicata Biserica Ortodoxa Romana, care are hramul Sf. Gheorghe; in timp lacasul de cult a suferit stricaciuni si a fost reparat prin osardia Patriarhiei de la Bucuresti, iar Patriarhul Justinian a resfintit biserica, in 1975. De remarcat ca in biserica e zugravita o fresca murala reliefand faptele Mantuitorului, pictura datorandu-se unor iconari romani, Gh. Popescu si Niculina Done. Din 1989, functioneaza aici si un muzeu cu exponate religioase, obiecte de cult, vesminte, carti si arta populara romaneasca. Ar mai fi de adaugat ca bisericile zidite in anii ’30 din perioada interbelica au fost construite dupa planurile arhitectului Ionescu Berechet, care a incorporat stilistic elemente traditionale spiritului crestin, cat si forme specifice pitorescului satului din spatiul carpato-dunarean.
   Semne ale prezentei romanesti pot fi vazute si la Biserica Vizitarii din Ierusalim, in curtea careia e pus un panou cu 41 de placi pe care figureaza inceputul rugaciunii catolice „Magnificat” in 41 de limbi, in limba noastra versetul fiind „Mareste sufletul meu pre Domnul”.
   La manastirea carmelita Pater noster (Tatal nostru), rugaciunea este inscriptionata in intregime in 62 de limbi, printre care si limba romana.
   La Nazareth, in afara de Biserica Buna Vestire, ce domina asezarea, se gaseste si Biserica Sf. Gavriil, unde conform Evangheliei, la izvor, Sfantul Gavriil a intalnit-o pe Fecioara Maria, spunandu-i: „Bucura-te, Marie, cea plina de har. Domnul este cu Tine”. Enuntul este scris in limbile latina, engleza, franceza si romana. In incinta bisericii, o fresca de langa altar infatiseaza figura Sf. Ioan de la Suceava; mai aflam aici si o pisanie in grafie romaneasca. Biserica Sf. Gavriil a fost pictata, la indemnul Patriarhului Justinian, de trei iconari romani: Mihai, Gavril si Nicolae Morosanu.
   Sa amintim de manastirea ortodoxa Sf. Gheorghe din desertul Hozevo, despre care am mai scris, aci slujind monahi ortodocsi de diferite neamuri, si unde se odihnesc, intru vecie, moastele Sfantului Ioan de la Neamt Hozevitul, calugar roman care a stat sapte ani intr-o pestera, unde a si fost inhumat.