Ing. biochimist Stefan Manea, Manager general HOFIGAL S.A.
Reluam dialogul cu neobositul cercetator si creator de produse naturale marca HOFIGAL – Stefan MANEA, publicand opiniile domniei sale despre izbanzile de anul trecut si reusitele viitoare in cel de-al doilea an al integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.
Din Maroc, la „Alexandra“ din Breaza
- Ramasesem la o discutie despre relatia dumneavoastra, a firmei HOFIGAL cu specialistii si oficialitatile marocane privind producerea uleiurilor volatile.
- In Maroc este o alta deschidere, o alta intelegere in ceea ce priveste rostul produselor naturale in viata noastra. Sper sa se inteleaga si la noi necesitatea de a face la tine acasa ceea ce faci la altii.
- Dar despre Compelexul de sanatate „Alexandra“, de la Breaza, nu mi-ati spus nimic. Ce se mai intampla acolo?
- La Breaza, in afara de faptul ca avem acel complex de terapie, suntem preocupati mai mult de activitatea de cercetare, detinem un ambulatoriu de medicina aplicativa si oamenii se trateaza de lunga durata cu medicii nostri. Intr-o alta locatie, am cumparat deja terenul, am facut drumul de acces, ne ocupam de organizarea de santier, suntem in tratative avansate cu China pentru a lua niste tehnologii moderne de la ei, intrucat in domeniul plantelor medicinale sunt cu multi, cu foarte multi ani inaintea Europei. Noi ne batem cu pumnii in piept ca suntem cei mai grozavi si ei isi vad de treaba, iar ei iau din Europa tot ceea ce este noutate. In domeniul acesta sunt foarte avansati. Suntem pe punctul de a lua de la ei niste instalatii pentru extragerea uleiurilor in general, nu doar a uleiurilor volatile. Se extrag nu doar prin metoda clasica, obisnuita, prin presare, ci prin extractie in anumite lichide critice, le temperaturi foarte scazute, spre a se pastra toate principiile active ale plantelor. Tehnologie pe care o definitivam si investitia o vom incepe in partea a doua a anului. In iulie-august incepem santierul si investitia va dura cam un an. Ca si aici, la HOFIGAL, nu suntem adeptii constructiilor mari, grandioase, ci modulate si foarte usor controlabile, in incinte curate. Lucruri admirate cel mai mult la noi de straini, ei fiind adeptii aceastei integrabilitati.
Puterea tamaduitoare a fructelor de padure
- La Breaza, veti prelucra plante si fructe din zona subcarpatica?
- Ceea ce se culege numai din acea zona ecologica, de sub deal. Catina, macesele, paducelul si o serie de fructe, sa scoatem din ele uleiurile. Pentru ca aceste uleiuri au cu totul si cu totul o putere tamaduitoare extraordinara. E un domeniu nou, fascinant din acest punct de vedere. Vom produce extracte totale, pentru a elimina ceaiurile instant care-au inceput deja sa inunde piata. Putina lume stie ca la aceste ceaiuri, planta fiind macinata, dupa putina vreme, nu mai are valoare terapeutica. Si la noi, mai ales ceaiurile firmelor care vin de afara, dupa trei luni de zile ori ca pui ceaiurile ori ca pui paie tot aia este. Sunt bani aruncati pe fereastra si efectul lor terapeutic e zero! Planta macinata isi pierde proprietatile, principiile active dispar. Si din acest punct de vedere vor fi tehnologii cu totul noi, fata de tehnologiile clasice.
- Cred ca veti prelucra mai multe plante si fructe. Afinele nu?
- Am spus ca avem in vedere mai multe plante, printre care si afinele, care au un rol deosebit. Este o planta pe care Romania o are si n-o foloseste cat ar trebui. Sunt si alte plante cu virtuti extraordinare, cum ar fi coacazul rosu.
Afina rosie, anticanceroasa!
- Coacazul rosu sau coacazul negru?
- Coacazul negru e cunoscut, eu ma refer la coacazul rosu, neluat in serios pana acum sau afina rosie, ce creste pe varful muntelui, de la 1.400 m in sus, ce are niste proprietati de-a dreptul extraordinare, cu derivati hidrochinonici ce produc inhibitii formidabile in cancer. Sunt foarte multe plante in zona noastra care sunt ori necunoscute, ori nefolosite. Sa va dau exemplu banala corcodusa, pe care nimeni nu o baga in seama si zarzara salbatica. Ori ciresul salbatic.
- Acela putin amar?
- Da, e putin amar. Nu mai vorbesc de zmeura si murele pe care le cunoaste lumea. Fabrica de la Breaza va prelucra toate aceste plante si fructe, cu tehnologii moderne care sa asigure pastrarea proprietatilor plantelor. In momentul de fata, as da numai un alt trist exemplu. Sunt foarte multi culegatori de catina care fac tot felul de produse si preparate pe baza de catina in casa. Gemul de catina, dulceata de catina sunt o prostie pentru ca in cateva saptamani isi pierd toate proprietatile.
- Nici daca se amesteca cu miere de albine?
- In anumite conditii, da. Dar fructul de catina, in momentul cand ai spart fructul in zece zile se degradeaza complet. Este o cercetare a noastra, pe care am facut-o acum 12 ani, cu doamna prof. dr. Georgeta Popescu, cand era directorul Centrului de membrane din Bucuresti, prin care noi am aratat ca este un paradox, vitaminele liposolubile cresc si traiesc, nefiind stabile in mediul acid si altele solubile in mediul alcalin, fiind separate prin niste membrane. Cind ai spart fructul s-a terminat, dispar membranele si vitaminele se degradeaza. Trebuie sa stii a le prelucra, sa le extragi. Pe unele intr-un mediu, pe altele in alt mediu ca sa le poti pastra si sa obtii ce trebuie. Lucrul asta nu se stie.
- Dar catina uscata nu-si pastreaza proprietatile?
- Ba da. Dar catina sa fie luata cu crenguta si uscata la umbra, cum faceau batranii nostri. Iarna, daca consumi 60 de boabe pe zi, practic ai toate vitaminele necesare organismului.
(Va urma)