Taramul lui Ulise

Kefalonia este cea mai mare insula din Heptanesa (Sapte insule) Marii Ionice si se intinde pe o suprafata de 780 kmp, la 30 km de tarmul Peloponezului, vizavi de Golful Patras, de unde poti ajunge cu feryboatul in vreo trei ore. Tarmurile insulei masoara 250 km si sunt adanc ondulate de golfurile Myrtos, Argostoli, Lourdas. Doua mari peninsule, Paliki si Erisos, pornesc din taramul insulei. Argostoli, capitala prefecturii Kefalonia si Itaka, este cel mai protejat port mediteranean. Numele Kefalonia deriva de la mitologicul Kefalus, care s-a refugiat pe insula, fiind distrus de moartea sotiei sale pe care el insusi a ucis-o, din greseala. O alta sursa sustine ca numele provine de la denumirea populatiei – kefalonieni – din cea mai mare insula, deci capul (din cuvantul grecesc kefalos) insulelor Marii Ionice. Din descrierile lui Homer, Itaka, vecina de azi a Kefaloniei, ar fi fost o insula foarte mare si se presupune ca acestea ar fi fost unite in acele timpuri. Tot autorul vestitei Odisee ne mai descrie vreo 26 de posibile locuri unde s-ar afla casa lui Ulise. In urma cu doi ani, arheologii au descoperit un mare palat in Kefalonia, posibil al celebrului personaj. Poate se vor gasi si andrelele Penelopei. Relief variat, fauna diversa Kefalonia este o insula muntoasa, cu munti care sunt dispusi ca o coloana vertebrala, inconjurata de campii si plaje. Muntele Enos sau Muntele Negru are aceasta denumire din cauza culorii padurilor de pin verde-negru. Soros, varful cel mai inalt, are de 1628 m. Aici se afla, Megas Soros, sanctuarul preotilor lui Zeus, pe altarul caruia se sacrificau animalele. Tot de aici se pot vedea insulele apropiate, Zakyntos, Itaka, Lefkada si chiar Corfu. Alti munti, Paliki, in zona unde se afla si al doilea oras mare al Insulei, Lixouri. Terenul fertil al muntelui a facut ca padurile si alte culturi sa se dezvolte. Dar, prin sec. XVI, padurile au inceput sa dispara datorita incendiilor, taierilor ilegale si caprelor care ii rodeau. In sec. XIX, guvernatorul englez al Kefaloniei ia masuri drastice de protectie si refacere a padurilor muntelui Enos, iar in 1962 devine Parc National al Greciei, cu 2.826 ha. Gasim aici multe specii de flori salbatice si ciuperci, iar fauna aduna o sumedenie de reptile, pasari si mamifere. Acestora li s-au adaugat si caii, de cand masinile si tractoarele au invadat insula, iar stapanii lor i-au lasat liberi. Muntii, sursa de apa a insulei, ofera datorita eroziunii zonelor carstice pesteri de exceptie (Drogarati) si chiar un lac subteran la Melissani, vechi de peste 250.000 ani, pe care te poti plimba cu barca in zona orasului Sami, port de legatura cu Patras.  S-a constatat, cu ajutorul apei colorate, o legatura subterana tocmai cu Argostoli. In vaile roditoare, Kranaia, Omala, Lixouri, Sami etc., veti intalni citrice, maslini, copaci fructiferi, vegetale si vita de vie, din care va puteti desfata dupa o copioasa masa traditionala. Supraveghetorul tuturor frumusetilor naturale ale insulei este Soarele, care aproape tot timpul anului se scalda in apele turcoaz ale Marii Ionice si incinge benefic plajele Skala, Xi, Katelios, Atheras si a cincea din lume, Myrtos. Populatie harnica si bogata In timpuri stravechi, inainte de a se numi Kefalonia, insula avea o populatie de 100-300 de suflete. Apoi, cand s-a fondat Kefalonia, s-a ajuns la 500-1.000 de locuitori, care si-au format o civilizatie proprie. Numarul lor a crescut pentru ca au aparut multi imigranti din Peloponez. In 1953, un cutremur devastator, de 7,2 grade Riechter, a distrus toate constructiile, case, biserici, si a ucis jumatate din populatia insulei. Numai statiunea Fiscardo, construita de italianul Roberto Fiscardo, a ramas in picioare. Multi au parasit insula dupa acest eveniment. Astazi isi duc traiul de zi cu zi pe aceste meleaguri aproape 40.000 de locuitori. Sunt oameni harnici si bogati, printre cei mai buni navigatori pe toate marile lumii. Nu exista coltisor din lumea asta, spun ei, sa nu gasesti un kefalonian. Si numai oameni valorosi. Pentru noi ar avea importanta Panait Istrati si Grigoris Antipa, din Antipata, fondatorul Muzeului de Istorie Naturala din Bucuresti. Numele kefalonienilor au terminatia „-atos”, cum ar fi si gazda si ghidul nostru Akis Spiratos, proprietarul agentiei „Captain Nemo”, caruia ii datoram excursia si care incearca sa ne convinga ca plaiurile natale au o mare valoare pentru frumusetile naturale, dar si umane. Denumirile comunitatilor se sfarsesc in „-ata”, cum ar fi Valsamata, Frangata, Lourdata, Antipata etc. Istoria incepe cu Razboiul Troian Arheologii si istoricii ne povestesc despre Razboiul Troian si regele Ulise, despre patru regate razboinice infloritoare, care aveau si monede proprii in sec. IV I.Ch. si care au luat parte la Razboiul Persian, devenind si membrii ai Confederatiei Ateniene.  A urmat perioada Romana la anii 50 I.Ch., apoi cea Bizantina, cu dese raiduri ale piratilor. In sec. XI-XII, insula a suferit repetate si distructive raiduri ale normanzilor, apoi ale primei Cruciade. Urmeaza dominatia turca, ce este inlaturata de doua ori de familia venetiana Tocco. Sub dominatia venetiana de la 1500 la 1797, s-a produs o veritabila explozie de creativitate culturala in orice domeniu: literatura, pictura, sculptura, muzica. In sec. XVII incepe sa infloreasca arhitectura. Trendul a fost definit spre modelele vestice, retinand insa culoarea septinsulara. Au fost construite case atractive atat pentru burghezie, cat si pentru clasa muncitoare, dar si biserici, cladiri publice, poduri si sosele. Din pacate toate aceste minunate constructii au devenit un morman de moloz dupa cutremurul din 1953. Dar o mare parte din acestea a fost reconstruita cu un mare respect si grija pentru imaginea originala, ceea ce ne ofera si noua aceeasi intimitate de altadata a Kefaloniei. Este explicabil de ce muzica, dansul, cantecul sunt legate indestructibil si constitue un mediu vital pentru kefalonieni de a-si exprima temperamentul si vederea optimista asupra vietii. De aceea nu trec cu vederea sarbatorile traditionale, dar oricand poate sa apara o serbare spontana. Contributia italiana in domeniul creatiei teatrului si a dragostei pentru el a fost si ea la fel de puternica. Literatura infloreste in sec. XVIII. Apare o serie de poeti, prozatori, traducatori, cercetatori de arheologie, filosofi. Cel mai faimos nume ramane Andreas Laskaratos, care a scris poeme lirice si satirice, proza. Statuia sa de pe tarmul orasului Lixouri este asezata cu spatele spre Argostoli, ca reactie a luptei locuitorilor celor doua orase pentru dobandirea titlului de capitala a insulei. Soselele care strabat muntii, prin locuri de unde privesti marea de parca ai fi in avion le-a construit prin 1940, conducatorul de atunci ai greciei, cunoscutul Metaxa, un alt mare kefalonian. Cand i s-a cerut sa se infiinteze un spital de psihiatrie, acesta le-a spus: „Dar nu e nevoie pentru ca acolo toti sunteti niste nebuni!” Invitatie pentru o vacanta trepidanta In timpul verii, insula trepideaza de viata si activitate. Este sezonul ritmurilor rapide, intense si a muzicii live, a plimbarilor cu iahturile. E timpul sa bei o cafea sau un ouzo intr-o cafenea, sa faci baie in mare, sa privesti apusul romantic de soare, sa gusti din toate culorile ce ti le ofera acest paradis. Iar kefalonienii, care au inceput sa priveasca cu interes turismul acum vreo treizeci de ani, sunt ospitalieri, curtenitori si stiu sa-ti prezinte viata cu un puternic simt al umorului. Kefalonia, o noua destinatie pe care „Captain Nemo” si „Paralela 45” o propun romanilor pentru sezonul urmator, o destinatie pe care va trebui sa o mai reluam pentru ca mai sunt multe de spus, mai ales pentru cei care au un interes si pentru suflet si spirit. Pana atunci va propunem cinci excursii, pe care le puteti face odata ajunsi acolo: 1. Argostoli, Lixouri, Paliki; 2. Argostoli, Sami, Sf. Efimia; 3. Argostoli, Vlachata, Skala, Poros; 4. Argostoli, Myrtos, Assos, Fiscardo; 5. Itaka. Plimbati deocamdata degetul pe harta. Veti trece peste castele medievale fortificate (Sf. Gheorghe, Assos - foste capitale), manastiri, muzee, orase etc.