Cetatea ALBA CAROLINA
Orasul Alba Iulia are o vechime de peste 2.000 de ani, cu locuire neintrerupta. De-a lungul timpului,
incepand din perioada dacica pana in prezent, locuirile s-au suprapus succesiv pe suprafata actualului oras.
Apulum, centrul administratiei romane in Dacia
Claudiu Ptolemeu, din Alexandria, in lucrarea sa „Geografia”, printre cele 40 de localitati mai importante din Dacia, aminteste si de Apulon, din zona centrala a Transilvaniei, identificata de specialisti ca fiind cetatea de la Piatra Craivii.
Dupa cucerirea Daciei, romanii au ridicat pe promontoriul primei terase a Muresului, un puternic castru, care s-a transformat intr-un mare si prosper oras – Apulum – pe care il intalnim in numeroase inscriptii si in „Tabula petingeriana”. Dreptunghiular ca forma, castrul avea ziduri puternice de piatra si caramida, de circa 5 m grosime, si santuri adanci. In timpul administratiei romane, Apulum a jucat un rol important, fiind de fapt centrul economic, militar si administrativ al intregii Dacii romane.
Capitala principatului Transilvania
Dupa retragerea administratiei romane, in viata asezarii de la Apulum incepe o perioada foarte grea, aceasta fiind pe valea Muresului, in calea valului de popoare migratoare. In aceasta perioada apare si noul nume al asezarii: Balgard (orasul alb) de la care au derivat celelalte denumiri: Alba Iulia, Gyulafeh?rvár (maghiara), Weissenbure si Alba Carolina (germana).
In perioada secolelor IX-X, la Alba Iulia, este mentionata o formatiune statala, un voievodat, care avea capitala fortificata. In secolul al XII-lea, documentele amintesc o cetate de piatra, fara a se mai folosi intariturile de lemn. Cele mai importante lucrari s-au desfasurat in timpul generalului Castaldo, comandantul armatelor austriece in Transilvania, intre anii 1550 si 1555, cand se sapa santurile de-jur-imprejur si se amenajeaza platforme pentru tunuri. In timpul lui Ioan Sigismund Zapolia (1541-1551, 1556-1571), orasul a devenit capitala principatului Transilvania. Lucrarile de intarire a cetatii continua, iar in secolul al XVII-lea iau o mare amploare, mai ales in timpul principelui Gabriel Bethen (1613-1629) care adauga, in colturile de sud-est si sud-vest, doua bastioane puternice, din caramida si piatra. In timpul principelui Gheorghe Rákoczi al II-lea (1648-1660) se mai fac unele mici amenajari.
Un plan al cetatii din 1711, desenat de italianul Giovanni Morando Visconti, ne da indicatii pretioase mergand pana la detalii. Cetatea urma desenul unui patrat cu ziduri puternice de piatra, in fata carora se afla un sant foarte adanc. Astazi se mai pastreaza latura de sud a acestei constructii, precum si cele doua bastioane construite in vremea lui Gabriel Bethen.
Fortificatie puternica
Odata cu caderea Transilvaniei sub dominatie habsburgica, orasul a fost transformat in garnizoana militara si imperialii vor ridica noi fortificatii.
Constructia cetatii a inceput in 1714 si a durat 24 de ani. Planurile au fost executate de arhitectul Visconti si aprobate de generalul Eugeniu de Savoia. Cetatea se intinde pe aproximativ 70 ha, fiind conceputa dupa sistemul Vauban (avea un fort central, 7 bastioane, incinta exterioara, fortificata puternic, cu santuri duble, pe laturile de vest, sud si nord, iar in interior cu numeroase cazemate, depozite de munitii, adaposturi. In timpul lucrarilor au fost folositi peste 20.000 de iobagi din imprejurimi si numerosi mesteri din Banat. Lungimea zidurilor atingea 12 km.
Proiectul „o Romanie frumoasa”
Din 2006, in cadrul programului „O Romanie frumoasa”, initiat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.U.N.D), Ministerul Culturii si Cultelor, in colaborare cu Primaria municipiului Alba Iulia si Grup Corint S.A., in partea de sud a cetatii a fost amenajat „Traseul celor trei fortificatii”. La intrarea in traseu esti oprit de doi soldati, echipati in uniforma armatei habsburge din secolul al XVIII-lea. Dupa ce platesti intrarea, traseul te duce in zona zidurilor cetatii medievale, care se suprapun peste zidurile castrului roman care a apartinut Legiunii XIII Geminae, de la cantonarea in Dacia (106) de catre imparatul Traian si pana la retragerea aureliana (271 d.Hr.).
Atractia Albei Iulii
Dupa ce trecem de Poarta Principali Dextra a castrului roman, ajungem pe o terasa unde este amenajata o tabara militara. Aici, servit de hangite costumate dupa moda epocii, poti servi o halba de bere sau vin, in cani de lut. De aici vizitatorul ajunge la fortificatia bastionara, cel mai bine reprezentata prin platformele de artilerie, sistemele de tunele si incaperile corpului de garda. In fiecare sambata are loc defilarea garzii, si la ora 12.00 de pe o platforma de artilerie se trag salve in onoarea drapelului municipiului Alba Iulia. Tunurile sunt incarcate dupa tehnica vremii si sunt replici fidele inceputului de secol al XVII-lea. Traseul este deschis de la ora 10.00 pana la ora 22.00 si reprezinta o atractie atat pentru Alba Iulia, cat si pentru turistii care viziteaza aceste locuri incarcate de istorie.