Valcele – Ruina unei statiuni

Una dintre cele mai renumite si vizitate statiuni europene, candva, a ajuns o ruina, cu vile darapanate si pline de mucegai.
    Odinioara, faimoasa in Europa
    Banca pe care odinioara a poposit Nicolae Balcescu a fost furata. Aleea pe care calestile cu turisti din toata tara dadeau buzna in statiune este plina de gauri. Vilele in care se organizeau petreceri, spectacole si intalniri au fost daramate, iar in locul a ceea ce a fost una dintre cele mai faimoase statiune europene, a ramas o mare ruina. Spi­ritul statiunii Valcele, faima si vizitatorii celebri care se plimbau printre castani, baile carbogazoase bine-cunoscute si viata cultural-artistica intensa s-au transformat in mucegaiul care roade ruinele. In caramizi subrede si grinzi strambe, in izvoare de apa minerala batjocorite, in fosnet de frunze uscate care se pierd printre cioburi de sticla si buruieni care-si fac loc prin crapaturile cladirilor triste. Din ruina au disparut terasele odinioara pline, din mucegai n-au mai rasarit niciodata investitori, iar zidurile vilelor care stateau sa cada au fost daramate de-a binelea si duse sa sprijine vreun cotet. Aleile sunt mai pustii ca niciodata si nimic din ce a ramas nu pare sa vorbeasca despre ce a fost.
    Izvoare minerale, de izbeliste
    Unul dintre martorii trecutului si prezentului statiunii Valcele este Agneta Ciucasel, sau tanti Neta, cum ii spun satenii, o localnica in varsta de 83 de ani din Valcele. Aceasta isi amin­teste de numarul mare de vizitatori veniti din toate colturile tarii, pentru aerul curat, apele minerale binefacatoare si baile minune, despre cele 15 vile mari, acum aflate in paragina sau daramate, care fiecare avea proprie­tarul ei. „Dupa-n toata tara veneau. Era plin de bucuresteni, braileni, straini, era muzica, fanfare peste tot, promenada, aleea era maturata, cu banci, urcai in padure si ieseai, erau alei peste tot. Aveam si un om de statiune care statea cu jerguta si avea grija sa nu se strice nimic”, isi aminteste tanti Neta. Astazi, in schimb, pe internet, la categoria oferte de cazare in Valcele „nu exista pagini in aceasta categorie”, si nici in alte oferte turistice nu apare vreo mentiune. Tanti Neta mai vorbeste si despre izvoarele din Valcele, dintre are unul, Elisabeta, avea trei robinete, unul cu apa calda si doua cu rece, si unde doua femei in halate albe stateau si ii serveau pe turisti, iar al doilea izvor, Iosif, avea apa calda, servita la fel. Astazi, in schimb, copiii romilor stau cu furtunul la izvorul de apa minerala din apropierea fostului restaurant „Izvorul Rosu” si le cer bani oamenilor care vor sa-si umple sticlele cu apa minerala care curge aici in voie si care nu stiu ca au nevoie de furtun pentru a lua apa.
    Baile „minune”
    Cea mai mare cautare o aveau insa baile. Dupa cum spune tanti Neta, cladirea s-a aflat in grija tatalui ei intre anii 1918-1951, fiind luata in chirie. Aici existau 16 cabine si un cazan imens, despre care se vorbeste ca a fost dus de curand la Muzeul din Cernat. „Faceai o baie si erai alt om”, isi amintesc oamenii despre curele cu apa minerala din Valcele si, intr-adevar, acestea sunt cunoscute ca fiind benefice pentru tratarea a tot felul de afectiuni, de la cele de circulatie, reumatism, afectiuni cardiovasculare, sistem nervos periferic, pana la afectiuni ale tubului digestiv, ale glandelor anexe si renale. Efectele apei minerale erau recunoscute peste hotare, astfel ca la Valcele a avut loc, la inceputul seco­lului XX, prima intalnire balneologica europeana. Pe fatada Bailor din centrul statiunii se poate citi si astazi cu litere de-o schioapa „Bai cu Acid Carbonic”, dar singurele bai care se mai pot face acolo sunt de mizerie. Din statisticile vremii rezulta ca, in perioada 1865-1874, media pacientilor a fost de aproape 1.500 de persoane, iar intre 1930-1938 a depasit 2.500 de pacienti pe sezon. Statiunea s-a dezvoltat puternic in perdioada dintre primele decenii ale secoului trecut pana la primul razboi mondial, cand s-au dat in functiune „Baile clocotitoare” (baile reci) si baile calde.
    Speriati de daramaturi
    Potrivit primarului comunei Valcele, Dumitru Marinescu, de-a
    lungul timpului au existat mai multe discutii cu investitori din Bucuresti sau Brasov, dar fara ca acestea sa ajunga la un final concret. Cauza principala era aceea ca imobilele se afla in stare avansata de degradare si necesita investitii majore. In prezent, pentru a da un aspect mai ingrijit statiunii,
    primarul a afirmat ca va amplasa cateva banci si stalpi pentru lumina, cu spe­ranta ca nu vor fi distruse. In prezent, una dintre primele candidate la pra­busire este cladirea vechii Poste, care se afla in stare de descompunere. Aceasta a fost retrocedata proprieta­rilor din Brasov, care nu si-au manifestat intentia de a o reabilita.
    Proprietate privata
    In noiembrie 2003, fostul APAPS scotea la vanzare prin negociere 98,11% din capitalul social al Turism si Agrement Oltul, cu sediul in Sfantu-Gheorghe. Ioan Neculaie (patronul de la divizionara B, FC Brasov) a cumparat, prin intermediul firmei sale, pachetul majoritar de actiuni pentru suma de 626.000 euro. La acea vreme, capitalul social al firmei de turism era de 21,84 miliarde lei vechi, in pro­prietatea tratament din Malnas, Valcele si Sfantu-Gheorghe. Inves­titiile au intarziat insa sa apara. „In trei ani n-a investit nimic, dimpotriva. S-au daramat vreo doua vile care oricum
    s-ar fi prabusit, dar atat”, spune primarul. De asemenea, autoritatile judetene au acuzat de nenumarate ori privatizarea nereusita a statiunii si a altor obiective turistice din judet. Pe de alta parte, Ioan Neculaie sustine ca acuzatiile sunt nefondate deoarece a efectuat investitii in valoare de 100.000 euro, suma prevazuta in contractul de privatizare. In prezent, investitia majora pe care o realizeaza Neculaie in Sfantu-Gheorghe este la Hotelul Bodoc, unde se vor cheltui in jur de 6 milioane de euro pentru transformarea hotelului intr-unul de patru stele.
    Programele Phare – o sansa
    O speranta pentru revitalizarea statiunii Valcele ar fi proiectul „Drumul Apelor Minerale”, depus de Consiliul Judetean in cadrul programului Phare 2004-2006 Coeziune economica si sociala, Proiecte mari de infrastructura regionala. Proiectul este considerat unul extrem de important pentru relansarea turistica a judetului si vizeaza reabilitarea din punct de vedere economic, social si cultural a zonelor bogate in resurse minerale si reincluderea lor in circuitul turistic. „Drumul Apelor Minerale” va trece prin sase localitati cu potential balnear din judetul Covasna, printre care si Valcele. Celelalte sunt Sfantu-Gheorghe, Belin, Baraolt, Batanii Mari si Bixad, iar pe teritoriul judetului Harghita va parcurge distanta dintre Valea Homorodului pana la Remetea. La ora actuala, mai putin de trei sferturi din izvoarele de apa minerala din judetul Covasna sunt valorificate. In statiunea Valcele exista un izvor de apa minerala cu cel mai mare continut de magneziu din Europa, la Sugas-Bai se gaseste izvorul Elisabeta, folosit de sute de ani ca remediu impotriva bolilor hepatice si a gastritelor, iar la Balvanyos apele minerale trateaza conjunctivitele. „Drumul apelor mine­rale“ este unul din cele patru proiecte selectate in cadrul Programului PHARE la sectiunea infrastructura mare regionala. Valoarea totala a lucrarii se ridica la peste 6,7 milioane de euro. Durata de executie este de 18 luni de la incheierea contractului.
    A doua dupa Karlovy Vary
    Situata la 12 km de Sfantu-Gheorghe, in depresiunea estica a muntilor Baraoltului, statiunea balneoclimaterica Valcele se presupune ca se afla asezata pe locul unei foste loca­litati romane, desi nu exista atestari in acest sens. In documentele puse la dispozitie de preotul Ioan Tamas, din Valcele, se vorbeste la un moment dat despre o legenda, care spune ca in padurile care se intindeau la inceputul secolului al XVIII-lea acolo, exista o singura coliba de pastori, despre care se crede ca ar fi fost si descoperitorii apelor minerale. Cu timpul, au aparut tot mai multe case in jurul izvoarelor, iar la sfarsitul secolului zona a ajuns renumita, apele sale minerale fiind mentionate intr-o revista straina. Oas­pe­tii statiunii au fost dintre cei mai cele­bri, de la istoricul Nicolae Balcescu, care a poposit aici in vara lui 1844, la intemeietorul Serbiei, fostul Mare Voievod Milos Theodorovici Obrenovici, care a petrecut doua veri consecutiv in anii 1841 si 1842 insotit de intreaga curte princiara si a finantat constructia bise­ricii ortodoxe aici, in locul celei din lemn, domnitorul Carol I, regele Ferdinand si Carol al II-lea, Mitropolitul Andrei Saguna, poetul Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu si carturarul Ion Heliade Radulescu, Mitropolitul Nicolae Colan, Titu Maiorescu si multi altii. Aici s-a nascut in data de 1 aprilie 1846 dr. Ioan Bozoceanu, profesor si om de cultura militant pentru drepturile romanilor din Ardeal. In ceea ce priveste viata cultural-artistica, pe langa trupele de teatru profesionist frecvent prezente pe scena salii de spectacole si in sala restaurantului din statiune, exista, la inceputul sec. XX, si o formatie locala de amatori. Unul dintre marile succese ale acestei trupe a fost, dupa relatarea muzeografului Nicolae Moldovan, piesa lui Vasile Alecsandri, „Baba Anghelusa”, jucata in pofida obiectiilor autoritatilor locale. Un rol important in miscarea teatrala l-a avut Astra si desparta­mintele locale, repertoriul dramatic fiind ales astfel incat sa nu fie aduse pe scena „cantonete de bulevard picante, nici piese teatrale cu subintelesuri”. De-a lungul anilor, din Valcele au fost culese, inregistrate si tiparite colinde, cantece populare, de leagan, de haiducie si balade. Datorita frumusetii sale, statiunea a fost considerata de unii drept a doua dupa celebra Karlovy Vary din Cehia.
   
    Articol preluat din Observatorul de Covasna